Ce înseamnă un an pentru organism

Un an adăugat vârstei tale nu înseamnă doar mai multă experienţă de viaţă sau poate mai multă înțelepciune, ci şi poate, în unele cazuri, un rid în plus, o durere de spate sau o pereche de ochelari. În 365 de zile, organismul nostru trece printr-o sumedenie de schimbări pe care nu le simțim, uneori nici nu le vedem, dar de care ar fi bine să ţinem cont.

Specialiștii spun că, până la 25 de ani, fiecare an în plus contribuie la dezvoltarea organelor, pentru ca, ulterior, aceasta să stagneze scurt timp, după care să înceapă regresul. Acesta ar fi mersul firesc al lucrurilor şi, până când se va găsi rețeta elixirului tinereții veșnice, trebuie să acceptăm situația. E adevărat însă că, în funcție de anumiți factori ce țin de fiecare individ în parte, unii dintre noi sunt mai repede afectați de schimbările provocate de înaintarea în vârstă, în timp ce la alții acestea se lasă mai mult așteptate.

Anul și ridul

Organul cel mai expus schimbărilor de peste an este pielea. Schimbările sunt, de obicei, vizibile și, de cele mai multe ori, ne „dor“ cel mai mult. Cifrele arată că în 365 de zile dăm jos aproximativ patru kilograme de celule epiteliale, care însă se regenerează. Dar, pe măsură ce înaintăm în vârstă, regenerarea mai reduce din viteză și nu se produce ca la 20-25 de ani și, de aceea, pielea se subțiază în timp. În plus, spun specialiștii, după vârsta de 25 de ani, la fiecare 12 luni, se reduce cu 1,5% cantitatea de colagen şi de elastină, elemente esenţiale pentru menţinerea aspectului tânăr și sănătos al pielii. Din cauza acestor transformări, specialiştii apreciază că pe faţa noastră se formează în medie un rid pe an.

Scade masa musculară

Persoanele sedentare şi cele care fac mişcare doar rareori, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani, pierd anual aproximativ 250 de grame din masa musculară, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani şi publicat în „Jurnalul medicinii sportive“. Printre consecințe se numără scăderea flexibilității şi a rezistenţei fizice a corpului, existând un risc crescut de accidente. Cele mai afectate sunt musculatura picioarelor, şoldurilor şi spatelui, iar reducerea masei musculare din aceste zone duce la suprasolicitarea articulaţiilor și la instalarea artrozei, afecţiune ce apare mai ales la persoanele în vârstă şi caracterizată prin „măcinarea“ articulaţiilor.

Neuronii mor din cauza sedentarismului

Un creier adult cântărește în mod normal aproximativ 1,4 kilograme şi are circa 100 de miliarde de celule nervoase. Însă specialiștii spun că, începând cu vârsta de 20 de ani, creierul pierde în fiecare an cam un gram din greutatea iniţială, neuronii fiind doar o mică parte din această greutate, şi anume 5 la sută. Aşadar, numărul de neuroni care mor anual este de 108.000. Acest calcul este valabil însă doar pentru persoanele sănătoase, cu un stil de viaţă relativ echilibrat. Mâncarea de tip fast-food, sedentarismul şi viciile (consumul excesiv de alcool şi de tutun) pot creşte şi de 30 de ori numărul neuronilor care mor anual.

Digestia e mai lentă

Digestia esterealizată cu ajutorul enzimelor, iar fiecare dintre noi se naşte cu un anumit potenţial enzimatic care, asemenea tuturor funcţiilor corpului, scade pe măsură ce înaintăm în vârstă. Astfel, de la un an la altul, putem observa că digestia este încetinită, că ne balonăm şi că suferim de tranzit intestinal lent.
Dacă privim la televizor aproximativ trei ore pe zi şi dacă lucrăm la calculator circa opt ore, adunăm 4.000 de ore de stat în faţa unui monitor. Acest obicei, asociat cu o carenţă de vitamina A, duce în timp la o reducere semnificativă a acuităţii vizuale. Însă degradarea simţului vederii este cauza din care, în fiecare an, pupila se micşorează, iar ochiul nu mai primeşte suficientă lumină pentru a percepe corect imaginile.
Inima pompează aproximativ trei milioane de litri de sânge şi bate de peste 30 de milioane de ori pe parcursul unui an. Specialiștii spun că, începând cu vârsta de 35 de ani, rata maximală a bătăilor inimii scade cu o bătaie în fiecare an, pentru că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, muşchiul inimii îşi pierde din forţă.

Și femeile și bărbații se confruntă cu demineralizarea osoasă începând cu vârsta de 35 de ani, însă în cazul femeilor acest proces este mai accentuat. Astfel, pierderile de masă osoasă sunt de aproximativ 1-1,2% pe an, dar pot ajunge, în cazul unui stil de viaţă dezechilibrat, până la 1,4 la sută într-un an.

Nu scăpăm nici de grăsime…

Specialiştii spun că după vârsta de 25 de ani organismul începe să acumuleze grăsime. Adică, pe măsură ce metabolismul încetineşte, prin pierderea masei musculare, nivelul de grăsime creşte. Astfel, an de an, acumulăm aproximativ 700 de grame de grăsime, fără a ne schimba obiceiurile alimentare sau nivelul de activitate fizică, arată un studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Rochester din SUA. Potrivit acestora, cea mai mare parte din ţesutul gras acumulat în fiecare an se depune pe abdomen, care predispune la afecţiuni cardiovasculare și la diabet.

… și mai pierdem și din păr

Un studiu efectuat de cercetătorii de la Harvard arată că numărul redus de ore de somn este asociat cu o scădere cu 20% a regenerării celulelor nervoase. Nopțile pierdute, fie prin cluburi sau la vreo petrecere, fie la locul de muncă sau, pur și simplu, în fața televizorului ori cu vreo carte în mână, afectează, în timp, memoria și capacitatea de concentrare.

În fiecare zi ne cad între 50 şi 100 de fire de păr, deci într-un an pierdem cam 18.000 – 36.500 de fire. Însă, la fel de repede cum cad, firele de păr se și regenerează. Părul suferă transformări de la an la an. Ele constau în modificări ale strălucirii şi ale texturii și în funcție de anotimp. Astfel, primăvara ne putem lăuda cu un păr strălucitor şi sănătos, în condiţiile unei alimentaţii echilibrate, în timp ce vara acesta poate căpăta un aspect tern, deshidratat, din cauza expunerii excesive la soare. Toamna este anotimpul în care pierdem mai mult păr decât în restul anului.

Cum să mai ținem timpul în loc

Există unele trucuri pe care le putem utiliza pentru a face timpul să treacă mai încet peste corpul nostru și ar fi bine să ținem cont de ele. Limitarea consumului de alcool şi renunţarea la fumat (sau evitarea spaţiilor în care se fumează în cazul nefumătorilor) sunt cele mai importante schimbări pentru a menţine creierul în formă cât mai mulţi ani. Nu trebuie să lipsească din dietă peştele, nucile, seminţele, soia, broccoli şi conopida și suplimente cu ginkgo biloba, ginseng şi rozmarin. Pentru a preveni demineralizarea osoasă, specialiştii spun că ar trebui, în primul rând, să evităm cafeaua, sarea în exces şi băuturile acidulate și să mâncăm lactate pentru calciu și să luăm vitamina D pentru stabilizarea acestuia în oase. Pentru a combate subţierea şi deteriorarea firului de păr, specialiştii ne sfătuiesc să adoptăm o dietă bogată în fier, pe care îl putem lua din pui, peşte şi din leguminoase. Pentru sănătatea inimii, se recomandă alergarea, înotul, mersul cu bicicleta, aerobicul, chiar şi simplul mers pe jos într-un ritm alert. Limitarea grăsimilor şi consumului de sare este foarte importantă pentru a menţine sănătatea inimii şi vaselor de sânge. Dieta trebuie să includă alimente bogate în potasiu, care controlează tensiunea arterială. Pentru sănătatea mușchilor, cele mai indicate sunt exerciţiile de forţă, realizate la recomandarea unui specialist. Dieta trebuie să fie bogată în proteine, dar şi în aminoacizi, elemente esenţiale pentru formarea muşchilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.