Anul 2024 aduce o serie de schimbări semnificative în peisajul fiscal și financiar al companiilor din întreaga lume. Noile reglementări și cerințe de raportare impun o adaptare rapidă și strategică pentru a face față provocărilor din acest mediu în continuă evoluție. În acest context, specialiștii din domeniul fiscal și liderii de afaceri se adună pentru a discuta soluții și strategii la conferințele anuale de taxe organizate de institutele de consultanță fiscală, precum PwC România.
„Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global sunt măsuri esențiale pentru combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale între state”, afirmă Andreea Mitiriță, Partener Tax, Legal & People la PwC România. „Este important ca companiile să înțeleagă implicațiile acestor măsuri și să se pregătească pentru a face față noilor cerințe fiscale.”
Unul dintre cele mai discutate subiecte este impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global, cunoscute sub numele de Pilonul 2. Aceste măsuri au fost adoptate cu scopul de a combate evaziunea fiscală și transferurile de profituri între jurisdictii, dar și pentru a reduce concurența fiscală agresivă între țări. Implementarea impozitului minim global presupune aplicarea unei cote minime de impozitare de 15% pentru companiile dintr-un grup cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro.
În România, cota efectivă de impozitare se calculează prin împărțirea impozitelor plătite de toate entitățile din țară ale acelui grup la profitul contabil al acestora. „Observăm că aplicarea acestui impozit necesită o analiză în mai mulți pași a legislației naționale, directivelor europene și a regulilor OECD,” explică Andreea Mitiriță. „Analiza acestor Implicații la nivelul grupului de companii înseamnă un efort semnificativ din partea departamentelor fiscale, financiare și nu numai, pentru care trebuie planificate și alocate resurse semnificative.”
O altă temă importantă este digitalizarea proceselor financiare prin implementarea e-facturii și e-transportului. De la 1 ianuarie 2024, facturarea electronică devine obligatorie în România, cu un punct culminant la 1 iulie 2024. Companiile trebuie să se adapteze și să transmită facturile în format electronic prin sistemul e-Factura pentru tranzacțiile B2B locale. În paralel, implementarea sistemului RO e-Transport impune companiilor să furnizeze date detaliate despre transporturile de bunuri.
„Din cauza complexității, este esențial ca societățile să se pregătească pentru implementarea e-facturii și e-transportului,” subliniază Inge Abdulcair, Director la PwC România. „Pentru a ne asigura că sistemele societăților sunt pregătite la data de 1 iulie 2024, există 3 pași care trebuie parcurși: analiza datelor din sisteme, selectarea și implementarea unei soluții tehnice și testarea tipurilor de facturi emise.”
Pe lângă schimbările legislative privind impozitul minim pe cifra de afaceri și digitalizarea proceselor financiare, companiile se confruntă și cu alte cerințe de raportare și reglementări fiscale. Astfel, specialiștii în domeniul fiscal recomandă implementarea de proceduri financiar-fiscale, controale interne de audit fiscal și revizuiri fiscale periodice pentru a răspunde eficient noilor cerințe legislative și pentru a naviga cu succes prin aceste schimbări.
Conferințele anuale de taxe reprezintă o oportunitate crucială pentru companii și specialiști să exploreze modalități de reașezare a pachetelor salariale, de adaptare la noile reglementări și de motivare a angajaților într-un context fiscal și financiar în continuă evoluție. Mai mult decât atât, aceste evenimente sunt platforme esențiale pentru schimbul de idei și bune practici între profesioniștii din domeniul fiscal și financiar.
care companii ? alea pe hartie? pe 5-6 siteuri romanesti e invazie de anunturi false de munca(gevernamentale sau a proprietarului siteului)!
in schenghen agentiile de munca sunt 100% manipulate de mafie(filtru doar ptr bastinasi ptr munca,joburi „pe sub mana” ptr $$$ , rar sunt lasati sa munceasca „vacutele de muls” =de pe care agentia obrine max 45% din salariul inteles cu interesatul de angajati,anunturi false de munca ptr a simula activitate economica ptr a nu alunga investitorii=de inselat) … restul banutilor in cazul mafiei italiene sunt obtinuti din ajutoare exagerate cerute la eu (cloushards,migranti Lampedusa,…)