Ce legi îi încurcă pe primari

După mai mult de un an de la alegerile locale, primarii nu sunt mulțumiți de legislația care guvernează administrația publică. Ei reclamă cifra prea mare pe care o varsă la bugetul de stat din impozitele și taxele locale, Legea sportului, care este interpretată ca ajutor de stat, Legea educației naționale și practicile Curții de Conturi. Legea achizițiilor publice le dă însă cele mai mari bătăi de cap aleșilor locali, care spun că le întârzie foarte mult investițiile. Administrarea unei localități prin societăți comerciale nu este împărtășită de toți primarii, de aceea, această procedură nu a fost încă discutată public. Cele mai așteptate acte normative sunt Codul administrativ și cel al finanțelor publice locale.

Fie că sunt orașe, municipii sau comune, problemele aleșilor locali sunt cam aceleași. Diferă doar așteptările lor de la actele normative pe care și le doresc. Aurel Simionescu, expert în administrația locală la Asociația Municipiilor din România (AMR), a sintetizat pentru Cotidianul propunerile primarilor care au fost transmise Guvernului. „Din punctul de vedere al autonomiei locale și al modului în care unitățile administrativ-teritoriale (UAT) își gestionează activitățile și responsabilitățile pe care le au, considerăm că oportunitatea deciziilor trebuie să aparțină primarilor, consiliilor locale și județene, nu să fie restricționări din partea instituțiilor de control, cu trimitere directă către Curtea de Conturi. Oportunitatea nu poate să încalce legea, ci modalitatea în care se aplică aceasta poate duce la încălcarea legii. Dacă o primărie vrea să cumpere o clădire, este atributul ei. Modul în care se desfășoară această activitate, procedura de achiziție, evaluările trebuie să urmeze procedurile legale și pot fi controlate și, dacă este cazul, condamnabile“, spune reprezentantul AMR.

Codul finanțelor publice locale

O altă problemă ridicată de primarii de municipii este majorarea cifrei vărsate la bugetul statului în urma aplicării impozitului pe venit. Aceasta va fi reglementată de viitorul Cod al finanțelor publice locale, aflat în dezbatere publică.

„La Codul finanțelor locale, noi am plecat de la o cifră din impozitul pe venit, care rămâne la administrația locală, de 47%, în 2009-2010. În timp, ea s-a redus, acum este la 41,75%. Noi dorim ca această cifră să se majoreze, să ajungem de unde am plecat, la 47-48%, astfel încât atribuțiile autorității locale să fie susținute financiar. Diferența de bani merge la Consiliul Județean și la bugetul statului“, a precizat Simionescu.

Primarul comunei Ștefan cel Mare din județul Călărași, Nicolae Pandea, consideră că acest act normativ este cel mai important document pentru funcționarea administrației locale. „Cel mai important pentru noi ar fi adoptarea în regim de urgență a Codului finanțelor publice locale. Este un proiect deja dezbătut cu noi. El reglementează foarte bine ceea ce trebuie noi să facem în privința impozitelor și a taxelor locale, cum se stabilesc, cum se încasează, precum și finanțarea unităților administrativ-teritoriale. Acum avem doar o lege care reglementează finanțele în general“, spune Pandea.

Primarul Iașului, Mihai Chirica, este mai aplicat. El susține că autonomia fiscală trebuie întărită „pentru că fiecare localitate are un specific, iar codurile fiscale reduc de foarte multe ori flexibilitatea administrației locale de a aplica diferențiat anumite măsuri fiscale (vezi impozitul pe mijlocul de transport, același la orașe și municipii, inclusiv București)“, spune Chirica. De asemenea, el vrea ca „repartiția cotelor defalcate de TVA să devină mai mare la nivelul autorităților locale“.

Codul administrativ

Un alt document așteptat de primari este Codul administrativ. „Acest cod reunește Legea nr. 2015 a administrației publice locale cu cea a instituției prefectului și tot ce înseamnă administrație publică locală. Nu am mai avea 4-5 legi ca acum, ci una singură. Toți ar putea înțelege rolul și importanța fiecărei instituții“, comentează primarul comunei Ștefan cel Mare, Nicolae Pandea. El se așteaptă ca viitorul Cod administrativ să umple vidul legislativ actual în câteva aspecte. „Noi funcționăm în baza unui Regulament-cadru, aprobat prin ordonanță de guvern în 2002. De atunci legislația a suferit modificări, dar regulamentul a rămas la fel. Atunci aveam niște sarcini, acum avem altele. Regulamentul este un fel de normă de aplicare a Legii nr. 215. Prin Codul administrativ, dispare Legea nr. 215. Avem de clarificat statutul secretarului executiv al autorității locale. El este funcționar public de conducere, nu face parte din aparatul de conducere al primarului. Când intră în concediu de odihnă sau medical, noi nu știm cine îl înlocuiește. Asta înseamnă că un consiliu local sau o comună poate fi blocată pe perioada concediului secretarului. Aceeași situație este și în cazul administratorului public. Nici el nu are prin lege un înlocuitor“, spune Nicolae Pandea.

Primarul municipiului Alexandria, Victor Drăgușin, se află la al treilea mandat. El se plânge de legile care contravin celei care guvernează administrația publică locală și așteaptă apariția celor două coduri, cu speranța că vor fi mai bune. „Sunt un primar cu state vechi. Legea 215, din punctul meu de vedere, este încălcată prin foarte multe alte legi. UAT-urile au cel puțin două atribute importante: autonomia financiară și autonomia administrativă. Ca un făcut, toate legile, toate guvernele au pus piedici în exercitarea actului administrativ. Sunt instituții guvernamentale care emit acte normative, astfel încât autoritatea publică locală, prin activitatea executivului și a consiliului local, este pusă în situații extrem de delicate. Noi nu mai avem acum niciun fel de autonomie, în sensul de a decide.“ Primarul Iașiului își dorește delimitarea clară a competențelor administrației locale față de Consiliul Județean. „Eliminarea suprapunerilor de competențe dintre Consiliul Județean și autoritățile locale de tip orașe și municipii, pentru că aceste suprapuneri generează foarte multă birocrație“, spune Mihai Chirica. El reclamă în special suprapunerile în ceea ce privește urbanismul.

Legea achizițiilor publice

De Legea achizițiilor publice se plânge toată lumea. Dacă i-ar sta în putere, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, ar modifica în primul rând Legea 98/2016 privind achizițiile publice, în sensul reducerii termenelor procedurale.

Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, ar schimba legea din alt motiv. „Aș modifica Legea achizițiilor publice pentru sintagma «prețul cel mai mic» în detrimentul calității“, spune Bobouțanu. „Deschiderea către toate firmele a condus la faptul că cele aflate în insolvență nu au restricții de a participa la licitații și încearcă să-și rezolve anumite probleme, dar nu au forța necesară și nu pot duce contractele la bun sfârșit. Există firme care vin cu prețuri foarte joase ca să câștige licitațiile. Urmează să le dai în judecată, dar dacă o firmă este în insolvență, nu ai ce să-i iei. Sunt și firme de apartament, altele contestă de dragul de a contesta. Acestea îi șantajează pe câștigători: dacă vrei să nu te contest, ori mă iei și pe mine, ori contribui la ceva. Așa se prelungește termenul de licitație și al realizării proiectelor“, spune reprezentantul AMR. Primarul din Alexandria este de-a dreptul indignat. „Legea achizițiilor publice e o nebunie. Am blocat achizițiile în România, e o tâmpenie. Cumpărăm șuruburi de pe Internet. Nu mai judecăm bine? Nu știi ce iei, ce cumperi! Am făcut un parc, numai porcării a adus firma câștigătoare. Trebuie să se relaxeze legislația. I-am spus și lui Liviu Dragnea, și la întâlniri. Proceduri de achiziții se pot face după doi ani de la licitații. Nu am cerut mare sprijin“, comentează edilul Victor Drăgușin.

Legea educației

În privința atribuțiilor ce revin primarilor din Legea educației, aceștia reclamă costurile prea mari. În special primarii din comune se plâng de reglementările care sunt în sarcina lor. „Cu taxele și impozitele locale abia supraviețuim noi, ca autorități. Avem cheltuieli cu conducătorii microbuzelor școlare, care aduc copiii la școală, cheltuieli cu funcționarea lor, cu combustibilul, evaluarea elevilor, transportul cadrelor didactice. Toate astea ar trebui preluate de Ministerul Educației Naționale, pentru că sunt cheltuieli pentru educație, care este prioritate națională, nu pentru autoritățile locale. Sunt cheltuieli foarte mari“, spune primarul comunei din Călărași, Nicolae Pandea. Perspectiva primarului din Alexandria față de Legea educației este alta: „Dă Liviu Pop un ordin să se încheie contract de management cu directorii. El vine cu criterii de evaluare, dar nu spune punctajul fiecărui criteriu. Este un exemplu de document incomplet. Primăriile dețin clădirile și curțile unităților de învățământ, în schimb directorul le administrează, deși noi nu le-am transferat la Ministerul Educației și nici nu avem voie s-o facem. Primarul este un element decorativ“, comentează Victor Drăgușin.

Legea sportului

Asociația Municipiilor din România a identificat nemulțumiri la Legea sportului, interpretată diferit de primari și de inspectorii Curții de Conturi. „OUG nr. 38/2017, care modifică Legea 69/2000, actualizată în 2017, a încercat să regleze ceva din finanțarea sportului, dar primarii nu sunt mulțumiți, pentru că finanțarea locală poate fi privită ca ajutor de stat, iar de aici, alte interpretări. Această ordonanță permite autorităților locale să finanțeze sportul de masă și de performanță. Dar există și o restricționare care vorbește despre faptul despre finanțarea pentru sportul de performanță, pentru acele categorii de asociații și cluburi sportive care plătesc salarii sportivilor. Această sumă trebuie să fie de maximum 200.000 euro pe parcursul a trei ani, ceea ce e o sumă foarte mică, dar este privită și ca ajutor de stat și nu mai poate fi acordată“, precizează Aurel Simionescu, din partea AMR.

Victor Drăgușin, edilul din Alexandria, acuză și Curtea de Conturi când vorbește despre Legea sportului. „Un exemplu: finanțarea cluburilor sportive. În urmă cu 3 ani, mi s-a spus că e în regulă să fac asocieri. Nu este vorba de bani furați. Acum inspectorii Camerei de Conturi județene spun că nu a fost corectă finanțarea. Am mers la Curtea de Conturi a României și am anulat procesul-verbal al celor de aici. Ni se imputaseră 50 miliarde lei vechi. Vă imaginați ce a fost pe oamenii din primărie!?“, comentează primarul din Teleorman.

Curtea de Conturi

Primarul din Alexandria este cel mai vehement critic al Camerelor de Conturi județene. „Legea funcționării Curții de Conturi aș schimba-o și mâine, dacă aș putea. Acolo lucrează în general economiști. Ei verifică și legalități, dar și acte administrative, investiții. Ei își dau cu părerea la orice. Au speriat funcționarii publici. Practic, nu cred că sunt UAT-uri care au pierdut procese, decât dacă au furat și asta e altceva. Prejudiciile calculate de Camerele de Conturi județene sunt, de regulă, anulate de instanțe. Nu au calitatea profesională să judece legalitatea unor acte administrative, hotărâri de consilii locale. Mie mi-au contestat, sau nu au luat în seamă, până și hotărâri judecătorești. Asta dezarmează foarte tare. Mai vin și auditorii care bagă frica în oameni, sistemul public local funcționează în sistem de avarie. Eu din 2008 sunt verificat de DNA. Mi s-au cerut mereu documente, pe baza unor sesizări ale nu știu cui, de achiziții, inclusiv pentru cele minore. Camerele de Conturi județene au scos prin regulament eliberarea de gestiune, iar Parlamentul a votat. În fiecare an ne verifică pe ultimii 5 ani. Camerele de Conturi trebuie să verifice corect utilizarea financiar-contabilă a bugetelor. În rest, avem prefect, Parchete, dacă sunt infracțiuni“, ne-a explicat edilul Victor Drăgușin.

El este indignat și de imaginea publică a primarilor, mai ales după afirmația lui Nicolae Văcăroiu, fost șef al Curții de Conturi. „Primarii au ajuns oaia neagră a României. Noi suntem cei mai corupți, bandiți, nenorociți. Parlamentarii fac legile, își creează propriile lor avantaje și uită când ne țineau de mână în campanie. Numărul primarilor închiși pe bune este foarte mic. Două miliarde de euro furate la primării, a spus Văcăroiu. Mă doare capu’ când aud. Un primar nu mai e ce trebuie să fie, nu are pârghiile, prerogativele și atribuțiile pe care trebuie să le aibă. El e captiv, nici măcar funcționar public nu poate fi. Azi e o lege, mâine vine alta, fiecare interpretează cum vrea“, comentează primarul Alexandriei.

SF-urile și asigurările, neimputabile

Primarii mai spun că nu este normal ca studiile de fezabilitate comandate și neaplicate să le fie imputate. Ei critică și Legea asigurării obligatorie. „Eu am propus în plan administrativ și politic. Dacă ai făcut SF-uri și nu le-ai aplicat, să se nu se impute. Ăsta e un document care îți spune cum e mai bine să faci, dacă este sustenabil un proiect. Asigurarea obligatorie a locuințelor are o prevedere prin care primarul răspunde și penal, dacă vrea cineva, dacă cineva nu are asigurarea obligatorie. Eu nu am baza de date, dar răspunderea e la mine. La primul cutremur, primarul merge la pușcărie. Noi putem face doar expertize și anunțăm proprietarii“, explică primarul din Alexandria.

Urgențe guvernamentale

Primarul din Iași, Mihai Chirica, cere Guvernului reglementări legale mai clare în privința extinderii transportului public metropolitan. O altă urgență, consideră Chirica, este și extinderea competențelor poliției locale în domeniul reglementărilor rutiere, în acest moment ele fiind „reduse și lipsite de eficiență“.

Comoditate sau prostie?

Care sunt legile ce-i încurcă pe edili și ce ar dori să se schimbe în plan legislativ sunt întrebările pe care le-am adresat mai multor primării din țară. Puțini ne-au trimis răspunsuri. Din cei șapte primari ai Capitalei, unul singur ne-a răspuns. De aici înțelegem că totul este perfect și nimic nu-i împiedică să-și țină promisiunile din campania electorală. Românii însă văd că nimic nu se schimbă, în afara creșterii prețurilor, a impozitelor și taxelor locale. Mai mult, Primăria din Cluj-Napoca ne-a transmis că nu ne poate furniza informații deoarece „acestea nu privesc și nu rezultă din activităţile instituției noastre“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.