Ce riscă cei care nu au obţinut autorizaţia de la ISU

Construită sub alte auspicii, clădirea Guvernului este "iertată" de ISU

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) nu are o situație clară a clădirilor publice neautorizate împotriva incendiilor. Deși primăriile și prefecturile sunt obligate să dețină aceste autorizații, foarte puţine sunt conforme. Astfel încât, după tragedia de acum doi ani de la Colectiv, toate tunurile sunt puse pe agenții privați. Ei sunt obligați să se conformeze condițiilor draconice de avizare, sub amenințarea unor amenzi usturătoare. Toate ședințele, întrunirile și promisiunile autorităților privind securitatea la incendiu par să fie inutile, atâta vreme cât primăriile nu alocă banii necesari obținerii avizelor. Există însă și multe clădiri exceptate de la rigorile ISU.

Potrivit ISU, există trei categorii de clădiri: cele care nu au nevoie de autorizare pentru incendiu, cele aflate în curs de autorizare și imobile deja autorizate, care sunt deja afișate pe site-ul instituției. Ultimul act normativ emis de guvernul Cioloș, HG nr. 571 din 10 august 2016, precizează că „nu se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu lucrările de construcţii la obiective cu caracter militar şi cele cuprinse în programele de investiţii şi reparaţii ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază, indiferent de emitentul autorizaţiei de construire, şi nici construcţiile nucleare şi cele aferente părţii clasice a centralei nucleare“.

Iertați din 6 în 6 luni

Ordonanţa de Guvern prin care autorizaţia de securitate la incendiu devine obligatorie a fost dată la finele anului 2015, iar de atunci proprietarii de clădiri au fost păsuiţi de trei ori. Din 6 în 6 luni, intrarea în vigoare a ordonanţei a fost amânată. Chiar şi aşa, problemele nu s-au rezolvat. Din cei 27 de mii de operatori economici din Bucureşti şi Ilfov, mai puţin de 10% au autorizaţii de securitate la incendiu. Motivul este unul ușor de intuit: costurile enorme cerute de societățile de avizare, dar și unele cerințe, cum ar fi uși secundare pentru evacuare. Potrivit declarațiilor unor proprietari de baruri, cafenele sau ­restaurante, costurile pentru autorizare se ridică la 10-15 mii euro. Înainte de a obţine avizul pompierilor, ei au de îndeplinit câteva cerinţe: „Reguli de echipare cu mijloace și instalaţii speciale de stingere, detecţie, semnalizare. Hidranţi interiori, hidranţi exteriori“, spune Sorin Mureşan, de la Direcţia de Prevenire IGSU.

Autoritățile locale, insensibile

Nepăsătoare față de respectarea legii sunt tocmai primăriile. În zona București-Ilfov, conform listelor oficiale, doar două autorități locale sunt asigurate: Primăria din Brănești și cea din comuna 1 Decembrie. Intrarea în vigoare a actului normativ emis de Guvern le permite pompierilor să dea amenzi cu până la 50 mii lei proprietarilor de clădiri rămase în afara legii. Până acum, lipsa autorizaţiei nu putea fi sancţionată. Cluburile şi clădirile publice fără aviz pot fi acum închise doar dacă deficienţele descoperite sunt grave şi nu sunt remediate. Nu același lucru se întâmplă cu clădirile în care funcționează instituții ale statului, cum ar fi spitalele, școlile, teatrele sau bibliotecile.

Unitățile școlare, prima urgență

Datele oficiale ale Inspectoratului Școlar al Municipiului București arată că sistemul de educație deține 919 clădiri, din care doar 43 sunt autorizate. Din cele care sunt autorizate, jumătate sunt particulare. Purtătorul de cuvânt al ISMB, Ștefania Manea, ne-a declarat că unitățile școlare trebuie să primească bani de la primării. „S-a întârziat zeci de ani pentru că autoritățile locale întârzie să aloce banii în școli pentru autorizații. În plus, normativele s-au schimbat de-a lungul anilor, de tipul înlocuirii termopanelor, care pot fi noi, cu geamuri din aluminiu. S-au făcut unele investiții, chiar dacă sunt de un an puse, trebuie schimbate“, ne-a declarat Ștefania Manea. Situația este și mai complicată dacă vedem declarațiile primarului Sectorului 3, Robert Negoiță. El vorbește despre școli și spitale care funcționează în clădiri de patrimoniu, care impun respectarea mai multor norme speciale pentru orice lucrare efectuată. Din păcate, Negoiță avea alte păreri când a transformat o școală din patrimoniu în sediu al primăriei. „Suntem în procedură, dar ISU Bucureşti nu face faţă la solicitările noastre şi la toată documentaţia. Mai mult decât atât, pentru a le autoriza, comportă şi aspecte financiare. Este un proces de durată, pe care trebuie să îl parcurgem cât mai repede, dar trebuie şi din partea Guvernului şi din partea normativului să existe puţină flexibilitate, pentru că dacă respectăm legea aşa cum este ea acum, atât de restrictivă, nu mai avem unde depune, pentru că şi ISU se închide. Ca să nu mai vorbim despre Guvern. Dar spitalele sunt autorizate? Parlamentul, Guvernul sunt neautorizate deopotrivă. Oare nu e o problemă şi pe normativ?“, a spus Robert Negoiţă. Între timp, școlile se prăbușesc, punând în pericol viața copiilor.

Guvernul și Palatul Parlamentului, fără ISU

Palatul Parlamentului este şi el în afara legii. Construcția nu permite aici adaptarea la noile reguli de securitate contra incendiilor. Reprezentanții ISU susțin că imobilul nu are recepția făcută, document fără care nu se poate vorbi despre avizare și autorizare. Pompierii au încercat să rezolve situația amenajând niște puncte de intervenţie în cazul unor urgenţe majore, dar atitudinea lor este alta când este vorba de clădiri private. Nici Biblioteca Naţională nu a obţinut până acum autorizaţia de securitate la incendiu. Avea nevoie de un document, având în vedere că a fost renovată, iar configuraţia clădirii schimbată. Sediul Guvernului, clădire construită înainte de 1992, când erau alte normative, nu se supune autorizării, spun reprezentanții ISU. Deși cele mai multe ministere, autorități și agenții funcționează în clădiri construite înainte de 1992, cele în apropierea Palatului Parlamentului, acestea nu sunt exceptate de la autorizare, dar nici nu sunt constrânse să se conformeze.

Abuzuri și amenzi

În anexa HG nr. 571 din 10 august 2016 sunt prevăzute categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu. Localurile și spațiile comerciale trebuie să aibă anumite suprafețe ca să fie impusă autorizarea. Cu toate acestea, privații au fost constrânși să obțină avizele, unii fiind chiar amendați. „Conform prevederilor legale, punerea în funcţiune, fără obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, a construcţiilor şi amenajărilor noi, ori a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare/schimbare de destinaţie, atrage după sine aplicarea sancţiunilor contravenţionale, cu amenzi cuprinse între 20.000 şi 50.000 lei“, reiese dintr-un comunicat transmis de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Dar, în realitate, amenzile ajung şi la 100.000 lei. Excesul autorităților a mers mai departe. Până și construcţiile sau amenajările temporare în aer liber, pentru spectacole sau întruniri, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune, ori având destinaţia comercială, cu aria desfăşurată/suprafaţa mai mare sau egală cu 2.500 mp, trebuie autorizate contra incendiilor. „Autorizația se acordă pe clădire, nu pe instituție. În Capitală sunt 147 de clădiri care, de exemplu, nu pot primi autorizația pentru că nu le este necesară obținerea avizului/autorizației, deoarece sunt foarte vechi și nu se supun legislației“, a explicat Daniel Vasile.

Ultimatum ISU

„Termenul prorogat pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu expiră la data de 30 septembrie 2017. Începând cu data de 1 octombrie 2017, beneficiarii sau proprietarii construcțiilor care au obligația obținerii acestui act administrativ sunt pasibili de sancţionare contravențională, pentru nedeținerea acestuia. Totodată, menționăm că obligația solicitării și obținerii autorizației de securitate la incendiu revine, potrivit legii, beneficiarilor/investitorilor construcțiilor. De asemenea, facem precizarea că documentația tehnică, în baza căreia se emite autorizația de securitate la incendiu, trebuie întocmită, conform prevederilor legale, de către proiectanți și certificată de către verificatorii de proiecte, atestați. Reamintim faptul că, pentru obținerea acestui act administrativ, instituția noastră nu percepe taxe“, se spune în ultimul comunicat al ISU pe tema autorizării. Potrivit declarației lui Daniel Vasile, purtător de cuvânt al ISU, toate secțiile de poliție sunt exceptate de la autorizare, dar nu și cele ale polițiilor locale. Nici sediile în care funcționează inspectoratele de urgență nu au autorizații, dar și ele intră în categoria instituțiilor militarizate, care sunt exceptate de la normativele contra incendiilor.

Clădiri fără autorizații

– Sedii ISU

– Palatul Parlamentului

– Guvernul României

– Ministere

– Biblioteca Națională

– Sedii de poliție

– Școli

– Spitale

– Teatre

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Gabriela Dinescu 208 Articole
Author

1 Comentariu

  1. Costuri mari, spuneți? Nici n-aveți idee cum și pe ce se cheltuiesc banii la instituțiile de stat. Orice aparat de detectare a fumului sau detector de gaz este privit ca o bombă nucleară. De ce? Pentru că este vizibil și numărabil. Nu poți să cumperi 20, să spui că ai cumpărat doar 3 și să le vinzi pe celelalte 17 la popor fără să se vadă. Alta este treaba la betoane, vopseluri și zugrăveli. Astea sunt aur curat și se cumpără imediat. De ce? Poți cumpăra 20 metri cubi de asfalt, pui 3 în curtea spitalului iar pe ceilalți 17 îi duci unde vrei, că nu se cunoaște. Nimeni nu vine să măsoare grosimea asfaltului în curte. La fel se face cu zugrăveala. Dai un strat și scrii c-ai dat 3, chiar dacă se crapă peste o lună. E de vină peretele, arde-l-ar focul! 80% din cheltuielile instituțiilor de stat așa se fac când vine vorba de construcții, utilări, întrețineri și reparații.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.