Ce se întâmplă cu pensia românilor care au lucrat în America. Regula intrată în vigoare la 1 septembrie

Ai lucrat în România și America? De la 1 septembrie, anii de asigurare din cele două țări pot fi luați în calcul împreună. Iată ce se schimbă pentru pensia ta.

Ce se întâmplă cu pensia românilor care au lucrat în America. Regula intrată în vigoare la 1 septembrie

Sursă foto: magnific.com

Ai lucrat în România și America? De la 1 septembrie, anii de asigurare din cele două țări pot fi luați în calcul împreună. Iată ce se schimbă pentru pensia ta.

Românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite pot beneficia, începând din 1 septembrie 2026, de totalizarea perioadelor de asigurare pentru stabilirea anumitor drepturi de pensie. Acordul de securitate socială dintre cele două țări permite ca perioadele lucrate și pentru care s-au plătit contribuții în România și SUA să fie luate în calcul împreună atunci când perioada realizată într-un singur stat nu este suficientă pentru îndeplinirea condițiilor necesare acordării unei prestații.

Acordul România-SUA a fost semnat la București la 23 martie 2023 și ratificat de România în ianuarie 2024, iar de la 1 septembrie 2026 au intrat în vigoare atât acordul, cât și aranjamentul administrativ care stabilește modul de colaborare dintre instituțiile celor două state.

Prevederile se referă, pentru România, la prestațiile din sistemul public de pensii, precum și la anumite prestații pentru urmași și ajutoare de deces, iar pentru SUA la programul federal de securitate socială pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate.

Cum se calculează pensia dacă ai lucrat în ambele țări

Totalizarea se aplică atunci când perioadele de asigurare dintr-o țară nu sunt suficiente pentru stabilirea dreptului la o prestație. Astfel, un român care a lucrat, de exemplu, în România și apoi în SUA poate solicita ca perioadele de asigurare din cele două sisteme să fie luate în considerare, în condițiile acordului, pentru verificarea îndeplinirii cerințelor. Regula funcționează și invers, adică pentru anumite prestații americane, perioadele de asigurare realizate în România pot fi folosite dacă persoana nu îndeplinește condițiile numai pe baza perioadelor din SUA.

În cazul Statelor Unite există o condiție minimă pentru utilizarea mecanismului: persoana trebuie să fi acumulat cel puțin șase trimestre de asigurare potrivit legislației americane. Pentru România, perioadele certificate de autoritățile americane pot fi luate în calcul în condițiile acordului, însă perioadele care se suprapun cu cele deja recunoscute în sistemul românesc nu sunt numărate de două ori.

De exemplu, dacă o persoană are 10 ani de asigurare în România și 5 ani în SUA, cele 15 ani nu devin automat 15 ani de contribuții în sistemul românesc. Perioadele din SUA pot fi utilizate pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului, însă fiecare stat calculează separat prestația pe care o datorează, potrivit propriei legislații și perioadelor de asigurare recunoscute.

Poate fi plătită pensia din România și din SUA

Acordul nu unifică cele două sisteme de pensii și nu presupune transferul contribuțiilor dintr-o țară în alta. O persoană care a lucrat în România și SUA poate primi drepturi din ambele state dacă îndeplinește condițiile prevăzute de legislația fiecăruia, iar totalizarea intervine atunci când perioadele proprii de asigurare nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului.

Prin urmare, contribuțiile plătite în România și cele plătite în SUA nu sunt reunite într-un singur fond, iar cuantumul prestației nu rezultă din simpla adunare a anilor de muncă. România stabilește și plătește partea care îi revine, iar autoritățile americane aplică propriile reguli pentru prestația americană.

CNPP va colabora cu autoritățile americane pentru verificarea perioadelor

Aranjamentul administrativ stabilește și procedura prin care sunt transmise cererile și informațiile între cele două state. În România, organismul de legătură este Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), iar în Statele Unite este Social Security Administration. Casele teritoriale de pensii sunt instituțiile competente pentru prestațiile acordate în România.

Cererile se depun pe formularele convenite de cele două părți, iar dacă o instituție primește o solicitare privind o prestație care intră în competența celuilalt stat, documentele sunt transmise organismului de legătură corespunzător. Instituțiile pot transmite între ele și informațiile necesare pentru verificarea perioadelor de asigurare, iar prestațiile sunt plătite direct beneficiarilor, inclusiv atunci când aceștia locuiesc în celălalt stat.

Acordul include și reguli pentru salariații și lucrătorii independenți trimiși temporar să lucreze în celălalt stat. În anumite condiții, aceștia pot rămâne supuși exclusiv legislației de securitate socială din țara de origine pentru o perioadă de până la cinci ani, situație dovedită printr-un certificat care trebuie păstrat pe durata activității.

Ce trebuie să verifice românii care au lucrat în SUA

Persoanele care au lucrat în ambele țări ar trebui să verifice perioadele de asigurare înregistrate în cele două sisteme.

De asemenea, ar fi indicat ca acestea să păstreze documentele care dovedesc activitatea și contribuțiile.

Cei care se apropie de pensionare pot solicita informații de la casele teritoriale de pensii și CNPP pentru partea românească, respectiv de la Social Security Administration pentru drepturile din SUA.

Află și Unde se ia cea mai mare pensie din România. Diferența dintre Sectorul 1 din București și Botoșani ajunge la 1.903 lei pe lună

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. 12 ani lucrati in Romania, si 30 de ani lucrati in America. Am inceput sa colectez social security in America la 62 de ani. Acum am 66 de ani, si sunt interesata de pensia din Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.