CORESPONDENȚĂ Ce vrea România de la Consiliul lui Trump

Consiliul pentru Pace este inițiativa președintelui american Donald Trump, concepută inițial pentru a supraveghea demilitarizarea și reconstrucția Fâșiei Gaza, în baza unui cadru de încetare a focului susținut de ONU.

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza a fost semnată pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial. Bulgaria și Ungaria au fost singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul. Celelalte state s-au arătat reticente.

Statele cu rol de observator

La prima reuniune a Consiliului pentru Pace și-au anunțat prezența ca observatori și Italia, Polonia, Comisia Europeana, Bulgaria, Grecia, Cipru, România.

Rolul de observator înseamnă că țările cu acest statut nu vor avea drept de vot. România nu a acceptat, momentan cel puțin, invitaţia de a adera la Consiliul pentru Pace.

Șeful statului a explicat că ar putea exista probleme constituționale, fiindcă România e deja parte anumitor tratate internaționale. Mai pe înțeles, trebuie analizat în ce măsură prevederile Consiliului de Pace sunt compatibile cu obligațiile internaționale deja existente.

„În primul rând, Carta şi calitatea de membru şi asta e o discuţie care va mai dura pentru că această organizaţie are o Cartă pe care au semnat-o deja statele care au devenit membre şi în această Cartă sunt prevederi care sunt în contradiţie cu angajamente internaţionale pe care România şi le-a luat. De exemplu, membrii acestei organizaţii îşi propun împreună să dispună sancţiuni. Dar România are obligaţie faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le-ar putea dispune faţă de o ţară sau faţă de un operator economic. Şi atunci, evident că suntem oameni serioși, nu putem semna încălcându-ne o obligaţie pe care ne-am asumat-o deja”, a explicat șeful statului la Radio România.

România ar putea accepta statul de membru în Consiliul pentru Pace doar dacă această organizaţie îşi va schimba Carta şi o va acorda cu dreptul internaţional, au declarat surse din Administrația Prezidențială.

Relația României cu SUA. La ce ne ajută vizita

Chiar președintele Nicușor Dan a declarat că relația dintre România și Statele Unite a traversat un episod de neîncredere după anularea alegerilor din 2024, însă „momentul a fost depășit”.

„Da, a fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România, dar prin numeroase luări de poziție din partea administrației, acest moment a fost depășit”, a spus șeful statului la radioul public.

Președintele a plecat astăzi, dar încă de ieri consilierii acestuia au ajuns la Washington pentru a pregăti vizita. Prezenta șefului statului la Reuniune ar putea fi și o oportunitate pentru a pregăti o vizită oficială între acesta și Donald Trump. Asta s-ar putea întâmpla, însă, înspre vară, conform unor surse.

„Pentru moment nu este planificată o astfel de discuție. E posibil să fie, cum să spun, incidental, o discuție cumva de salon, așa, dar pentru moment, o discuție bilaterală cu agendă nu este planificată”, a specificat președintele.

Cu ce merge președintele la Reuniune

Reacții internaționale

Și Italia are o poziție similară României. Prim-ministra Giorgia Meloni a declarat că Roma va participa în calitate de observator. Motivul este același, legat de constrângerile constituționale care ar împiedica o participare deplină. De altfel, Meloni nu se deplasează personal, ci a anunțat că îl trimite pe șeful diplomației italiene.

Grecia va participa și intenționează să trimită un batalion specializat în cadrul misiunii internaționale din Fâșia Gaza. Batalionul grec va număra între 100 și 150 de militari și va include unități dotate cu vehicule blindate, personal medical și geniști.

Uniunea Europeană va trimite comisarul european pentru Mediterana la Washington, însă Comisia a subliniat că UE nu se alătură inițiativei. UE are în continuare „o serie de întrebări” privind elemente ale Cartei Consiliului, de exemplu, în ceea ce privește compatibilitatea acesteia cu Carta ONU.

Franța a fost printre primele care au respins oficial invitația. Parisul nu susține crearea unei organizații care ar putea înlocui Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Președintele polonez va trimite un consilier de rang înalt la prima reuniune „Board of Peace.  Polonia nu va adera „în circumstanțele și condițiile actuale”. Premierul Donald Tusk a exclus trimiterea de trupe poloneze în Fâșia Gaza, pe motiv că țara se concentrează asupra propriilor priorități de securitate. Polonia va rămâne un aliat loial al Statelor Unite, dar nu va acționa ca „vasalul niciunei țări”, a declarat Tusk.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că ar fi dispus să se alăture inițiativei Consiliul pentru Pace a președintelui american Donald Trump în beneficiul Fâşiei Gaza, dar nu poate accepta planul în forma sa actuală.

 „Cu toate acestea, suntem, desigur, pregătiți să explorăm alte forme – forme noi – de cooperare cu Statele Unite ale Americii, dacă scopul este de a găsi noi formate care să ne apropie de pace în diferite regiuni ale lumii”, a explicat cancelarul.