Cercetări arheologice preventive pe strada Șelari nr. 4

Muzeul Municipiului București a reluat recent cercetările arheologice preventive, care au debutat în anul 2013, pe un teren aflat pe strada Șelari nr. 4, în Centrul Istoric al Bucureștiului.

În acest loc se afla, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, reședința doctorului Constantin Caracaş. Absolvent al facultății de medicină de la Viena, ulterior medic primar al capitalei, director al spitalului Pantelimon și unul dintre fondatorii spitalului Filantropia, acesta era și autorul unei monografii istorice și sanitare a Țării Românești. Reputația doctorului a făcut ca într-o perioadă, strada să fie cunoscută și sub denumirea de „ulița lui Caracaș”.

Clădirea, asemenea multor proprietăți din zona centrală a Bucureștiului, a fost afectată de marele incendiu din 23 martie 1847, izbucnit în apropiere la casele Drugănescu. Pe planul maiorului Rudolf von Borroczyn, din anul 1852, se pot observa trei corpuri de clădire: două cu deschidere la strada Șelari și una în spatele parcelei, pe toată lățimea acesteia.

Urmașii doctorului Caracaș au înființat pe acest amplasament un hotel cunoscut sub denumirea de Caracaș. În anul 1868, proprietar al parcelei era Tănase Eliad, iar în anul 1886 pe planul de aliniere al străzii Șelari apare menționat numele lui M. Economu.
Clădirile au fost refăcute în mai multe etape în utimul sfert al secolului al XIX-lea, începând cu hotelul redenumit Victoria și inaugurat la 1 decembrie 1878. Printre modificările aduse construcțiilor se numără lucrări de consolidare, tencuire, supraetajare, recompartimentare și refacere fațade. Dintr-un proiect de refacere a fațadei și din mai multe fotografii de epocă cunoaștem aspectul clădirilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Remarcăm astfel că accesul spre curtea interioară se făcea pe sub un arc cu fronton și elemente decorative. La parterul hotelului se aflau prăvălii cu vitrine la stradă, iar etajul, cu camere de închiriat, era marcat printr-o cornișă înaltă și puternic profilată.

În presa vremii se anunța reparația radicală a clădirii aflate “în centrul orașiului și trebuințelor comerciale” care promitea “un aranjament confortabil și cu odăi călduroase […], un serviciu prompt și prețuri foarte moderate”. În incintă funcționa un restaurant și o cafenea în care se serveau “mâncări gustoase și beuturi delicioase” acompaniate de muzica diverșilor artiști locali. Pe acest teren se mai aflau o locuință, o serie de clădiri anexă și mai multe prăvălii, dintre care mai cunoscute în epocă erau magazinul de coloniale și drogheria Economu. În timpul cercetărilor arheologice din anul 2023 au fost descoperite numeroase recipiente și accesorii farmaceutice ce proveneau cel mai probabil de la această drogherie. O parte dintre flacoanele din sticlă și porțelan conțineau produse de lux, importate la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX din Londra, Paris sau Viena.

Planurile cadastrale al Bucureștiului din anii 1895 și 1911 prezentau detaliat toate corpurile de clădiri existente pe parcelă, inclusiv cel principal, în care funcționa hotelul Victoria, amplasat în colțul NE al proprietății.

La finalul anilor ′30, pe strada Șelari nr. 4, în locul hotelului funcționau o serie de magazine (Galeriile Selari; articole de menaj Neuman I. & Fiul; galanterie Steiner Moscovici & Co; postăvărie I. Bizamcer & Co; Aero Club – Fabrica cămăși; Florida – magazine umbrele și corsete; Electra Menaj) și apartamente de locuit.

O parte din clădiri au fost demolate treptat în perioada postbelică, ultimele fiind distruse de cutremurul din anul 1977. Planurile cadastrale ulterioare anului 1985 prezintă lotul de teren ca fiind liber de construcții.

Cercetările arheologice aflate în desfășurare au scos la lumină, până în acest moment, structuri de zid ale clădirilor de pe parcelă, complexe arheologice și diverse artefacte din secolele XVIII-XX. Au fost identificate mai multe încăperi, pivniţe şi alte anexe cu scop utilitar, aparținând hotelului Victoria, construite din cărămidă legată cu mortar de var și având fundații cu adâncimi diferite. S-au putut identifica mai multe etape constructive, diverse refaceri și recompartimentări ale spațiilor, inclusiv mai multe niveluri de podea, din perioade distincte, realizate din cărămidă. Accesul la nivelul subsolului se făcea printr-o scară, din care s-au păstrat câteva trepte. Din interiorul pivnițelor au fost recuperate un număr impresionant de obiecte din ceramică, sticlă, faianță, porțelan și metal, întregi și întregibile, caracteristice secolelor XVIII-XX. Dintre acestea se remarcă piesele din seturile de masă de la începutul secolului XX, cel mai probabil de la restaurantul hotelului Victoria.

Rezultatele cercetărilor arheologice aflate în prezent în desfășurarem, vor completa informațiile existente în documentele și planurile cartografice referitoare la această proprietate aflată în nucleul comercial al Bucureștiul secolelor XIX-XX.