Chestiunea ţigănească se întoarce

Protestele anti-ţigăneşti din Bulgaria, mesajele câtorva guverne europene privitoare la infracţionalitatea emigraţiei ţigăneşti din estul Europei, eşecul aderării României la spaţiul Schengen şi nevoia unui ţap ispăşitor au readus în atenţie chestiunea ţigănească. Avem de-a face cu o chestiune veche de secole şi nerezolvată nici astăzi. Singurii care au reuşit să găsească o rezolvare provizorie au fost comuniştii. Au forţat trimiterea copiilor la şcoli, le-au dat ţiganilor „case şi service”, ba le-au oferit şi prilejul pentru manifestarea vocaţiei artistice. E drept că rezolvarea a inclus şi o anume forţă şi o limitare de libertăţi. Multor ţigani însă nu le-a prea păsat de asta. Libertatea şi-o luau cu voie de la sângele lor, bunăstarea era un cadou mai mult decât bine-venit, iar identitatea şi accesul la educaţie erau probleme care păleau în faţa foamei. Aş zice că, după anii de acalmie din perioada comunismului, acum chestiunea ţigănească a revenit mai acut decât niciodată. Guvernele europene sunt presate de criză să găsească o scuză sau un vinovat, populaţiile din aceste ţări, clătinate la rândul lor de scăderea nivelului de trai, au şi ele nevoie de un ţap ispăşitor. Şi la figurat şi la propriu, şi ca pretext şi ca problemă reală, chestiunea ţigănească atinge toată Europa. Este vorba despre o minoritate de câteva milioane care, odată cu extinderea UE, a tulburat definitiv liniştea bătrânului continent. Estul a venit cu sărăcia lui, cu ţiganii, cu tarele nedemocratice şi cu instituţii hăcuite. La început, bătrânul continent a crezut că are de-a face doar cu un puseu turistic. Destul de repede a dat semne de nervozitate, dar niciodată de înţelegere serioasă a problemei ţigăneşti. Adevărul este că Uniunea Europeană n-a evaluat niciodată corect şi onest chestiunea ţigănească. A folosit-o doar pentru lecţii de civism, legislaţie şi democraţie. Şi pentru care n-a mers la rădăcină. S-a limitat doar la pansamente. Uniunea Europeană n-a avut niciodată o soluţie la chestiunea ţigănească. Doar paleative. Aspirine şi gumă de mestecat, simpozioane, fundaţii, asociaţii şi rezoluţii. Însă un plan de anvergură pentru rezolvarea chestiunii ţigăneşti, niciodată!

Iată că somnul conducătorilor europeni este deranjat de invazia ţiganilor în marile capitale. Luxul ţărilor bogate este şi el ameninţat de spargeri şi jafuri. Curăţenia Occidentului se vede maculată de invazia acestor barbari dezorganizaţi care, în marşul lor de secole, au izbutit abia acum să ajungă cu adevărat la Bruxelles. Abia acum, când civilizaţia europeană se simte ameninţată şi agresată de invazia ţiganilor, chestiunea ţigănească devine cu adevărat o urgenţă. Şi pentru prima dată în istoria ei are şanse reale la o rezolvare măcar provizorie.

Accentele de exasperare ale guvernelor europene, incidentele din Bulgaria, criminalitatea transfrontalieră impun un mare program european pentru rezolvarea chestiunii ţigăneşti. Cine îşi imaginează că de acum încolo responsabilitatea politicienilor români încetează s-a înşelat. Abia de acum demagogia de la Bucureşti ar putea fi extrasă din zona prefăcătoriilor caraghioase şi mutată în planul acţiunilor concertate. Putem zice că s-a copt vremea pentru o cooperare politică transfrontalieră. Ţările cu minoritate ţigănească importantă pot impune Uniunii Europene o desfăşurare de proiecte şi fonduri cum Europa n-a mai cunoscut niciodată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.