Fani Georgila: „În ultimii 20 de ani, noi, grecii, am trăit, din punct de vedere economic, o viaţă falsă”

Potrivit presei internaţionale, de patru ani, Grecia se află în recesiune, adâncindu-se în cea mai mare criză financiară din istoria zonei euro. A încheiat anul 2010 cu o datorie publică de 330 de miliarde de euro sau 143% din PIB. M-am întors recent de acolo şi pot mărturisi că, de la „înălţimea” la care se bronzează turistul, nu se prea văd frământările şi turbulenţele de la „firul ierbii”, din lumea reală. Elada rămâne ţara turismului şi „tatăl” Europei, cum ar spune poetul. Cu mările ei albastre, cu livezile de măslini şi câmpurile de bumbac, cu autostrăzile ei ca-n palmă, ţara Olimpului, sălaşul zeilor, te atrage în capcana unei iubiri pe viaţă. Când observă că eşti român, vameşul grec nu te mai trage pe dreapta, să te controleze în portofel sau să-ţi scormonească prin bagaje, ca la începutul anilor 2000, ci îţi face semn să treci iute, să te duci la mare şi în paradisurile insulare, oriunde e rost de ceva cheltuială cât de modestă, să contribui astfel, cu puterile tale, la revenirea vremurilor de altădată… Grecia văzută din interior, de un grec avizat, ca doamna Fani Georgila, un consultant de talie internaţională în materie de piaţa muncii, şomaj şi resurse umane, ne dă posibilitatea să înţelegem ce se întâmplă dincolo de ştirile standard ale mass-media. Doamna Georgila ne răspunde cu mâhnire şi patriotism, amintindu-ne că şi noi, românii, le-am fi putut călca grecilor pe urme…

„Imitând guvernul, am înţeles că avem bani de cheltuit, că ne putem permite orice”

– Din ce este compus „tabloul” public din Grecia, care vă nemulţumeşte cel mai mult la ora actuală?

– Din funcţionari de stat. Eu am o mentalitate construită într-o mare companie multinaţională, dar aceşti funcţionari gândesc diferit, etatist. Uneori sunt revoltată de stilul lor de lucru. Majoritatea, deşi sunt angajaţi de stat, nu lucrează efectiv pentru stat. Situaţia pe care o are statul grec astăzi li se datorează şi lor măcar în parte.

– Când aţi observat că lucrurile încep să meargă rău?

– Aş spune că în urmă cu doi-trei ani, nu mai devreme. Din păcate, nu mai devreme. Trăiam un vis, toţi grecii se credeau într-un vis. Probabil politicienii ştiau cu mult înaintea noastră, dar n-au dezvăluit nimic. De aceea, aş spune că fiecare dintre noi ar trebui să se uite în oglindă şi să-şi recunoască propria responsabilitate, pentru că, într-o democraţie, nu doar politicienii au responsabilităţi, ci şi cetăţenii. Acum mă uit la propria mea responsabilitate… Aş putea spune că n-am niciuna, deoarece: n-am lucrat la stat nici o secundă; îmi plătesc taxele întotdeauna (ceea ce nu se prea obişnuieşte în Grecia); nu am luat nici un credit de la bănci; n-am cheltuit mai mult decât am avut.

– Ce s-a întâmplat atunci când grecii au descoperit că ţara lor este aproape în încetare de plăţi?

– Au protestat, au ieşit în stradă, după cum a văzut toată lumea. Când ai avut ceva şi cineva încearcă să ţi-l ia, protestezi, chiar dacă acest „ceva” este luat de la altcineva (mă refer aici la împrumuturile statului din străinătate). În momentul ăsta sunt tentată să fiu critică faţă de compatrioţii mei, deşi nu e frumos, dar voi spune: suntem o naţie deşteaptă, pricepută în afaceri, agricultură, artă, navigaţie, comerţ, dar în ultima vreme am adoptat nişte obiceiuri nesănătoase. Spre exemplu, în ultimii 20 de ani am trăit, din punct de vedere economic, o viaţă falsă. Guvernul a făcut mari împrumuturi de la UE; oamenii au început să ia credite de la bănci: credite pentru vacanţă, credite pentru maşini de lux (avem în multe cazuri două-trei maşini pe familie) etc. Guvernul a dat startul creditelor din străinătate în urmă cu 20 de ani, iar oamenii de rând, de la bănci, în urmă cu vreo zece ani… Oricum, imitând guvernul, noi, grecii, am înţeles că avem bani de cheltuit, că ne putem permite orice. Guvernul a dat bani în agricultură cu nemiluita, atât subvenţii europene, cât şi subvenţii guvernamentale. O mulţime de miliarde de euro. Dar fermierii n-au folosit decât o cotă mică din aceste miliarde în creşterea producţiei şi modernizarea sistemelor agricole. Au avut însă grijă să-şi cumpere case, maşini, iahturi, croaziere etc.

„După sărăcia din trecut, mulţi greci, când s-au văzut cu bani, cu jeepuri, cu vile pe insule, şi-au pierdut minţile”

– Cum a fost posibil acest lucru? N-a existat un control?

– N-am avut control. Asta este marea problemă a Greciei: lipsa de control efectiv asupra cheltuirii banilor publici. Aşa se explică faptul că sunt multe persoane, spre exemplu, care primeau pensiile unor morţi. Doctorii din clinicile de stat au fost obişnuiţi să prescrie reţete pentru medicamente care nu sunt necesare. Reţete, operaţii, internări inutile; totul ca să câştige, să dea mai mulţi bani farmaciştilor şi, în acest fel, să pună în pericol sistemul asigurărilor sociale. Alt exemplu: ai dorit o aprobare să-ţi construieşti o casă? Filiera aprobărilor conţine multă mită şi mai puţini bani la stat. Ce poate fi mai rău? Sunt obiceiuri proaste ale multor conaţionali de-ai mei. Poate ar fi o explicaţie: după sărăcia din trecut, mulţi greci, când s-au văzut cu bani, cu jeepuri, cu vile pe insule, şi-au pierdut minţile. Vor să-şi ia revanşa în faţa istoriei: dacă n-au avut părinţii lor, să aibă ei, acum, imediat! Copiii copiilor, la fel: bani la disco, bani la baruri de noapte, la discoteci, în excursii, la petreceri etc. Între timp, tot mai mulţi s-au angajat la stat. Dar acolo, mulţi angajaţi nu muncesc deloc! Avem organizaţii, agenţii, organisme de stat fără nici o utilitate, doar pentru a angaja nişte oameni. Televiziunea de stat, cu 2.500 de angajaţi, mai mulţi decât BBC, va protesta zilele acestea împotriva restructurării unor posturi, chiar dacă mulţi de acolo au fost angajaţi de rude, de partide, de prieteni, nu pe bază de competenţă.

– Cum funcţionează sistemul de pensii?

– Foarte prost, aproape că nu mai sunt bani să fie plătite, chiar dacă pensionarii au contribuit zeci de ani. Avem o boală: pensiile de boală! Pensiile de handicap! Nefiind control, aceşti handicapaţi şi bolnavi nu sunt ceea ce spun că sunt! Atunci mă întreb: aceşti conaţionali ai mei, care se complac în astfel de fraude fiscale, nu au nici o responsabilitate pentru situaţia actuală a ţării noastre? Bătrâna de 91 de ani care a utilizat un certificat cum că era gravidă nu are nici o responsabilitate?

– Ce s-a întîmplat cu cele 14 salarii ale angajaţilor de la stat?

– Au rămas doar 12… Dar au fost şi 17 într-o companie petrolieră de stat. 17 salarii pe an! Întrucât nu dădea bine să măreşti direct lefurile, directorii au găsit subterfugii multiple de a te premia şi de a se premia, trăgând avantaje din promisiunile politicienilor cu privire la creşterea nivelului de trai.

– Cum s-a întâmplat trezirea din „vis”: peste noapte sau pe termen ceva mai lung?

– Pentru grecii de rând a fost peste noapte, în mod cât se poate de surprinzător. Nu însă pentru politicieni. Ei ştiau cu mult înainte că vine scadenţa. Caramanlis, fostul premier de dreapta, a pierdut ultimele alegeri pentru că, încercând să fie realist, a spus că va îngheţa salariile. A câştigat în schimb domnul Papandreu de la Socialişti, care l-a contrazis pe Caramanlis şi a spus că sunt bani în vistierie. Sigur că sunt bani, dar unde sunt? Astăzi, domnul Papandreu are cu adevărat probleme să le arate grecilor unde sunt aceşti bani.

– Care este nivelul evaziunii fiscale?

– Foarte ridicat. De la micul instalator care nu-ţi dă bon fiscal când îţi instalează un robinet, la chioşcuri, la taxiuri, până la benzinării, nu există obiceiul de a elibera bonuri fiscale. Când a intrat d-l Papandreu în Cabinet, a introdus obligativitatea eliberării acestor bonuri. A introdus chiar şi un bonus pentru cei care prezentau la Fisc bonurile de la cumpărături (experiment eşuat şi la Bucureşti – n.red.). Dar sistemul s-a blocat, deoarece grecii s-au prezentat cu milioane de bonuri şi statul şi-a dat seama că nu are bani să le plătească.

– A ştiut UE din timp despre pericolul prăbuşirii finanţei greceşti sau a fost luată prin surprindere, ca şi grecul de rând?

– Ei spun că n-au ştiut, dar nu cred. Ei sunt aici tot timpul, nu se poate să nu fi observat ce se întâmplă. De ce n-au făcut nimic atâţia ani, nu ştiu şi nu înţeleg. E politică. Cât îi priveşte pe politicienii noştri, se observă că ei au bani. I-au furat? Nu se ştie, nu se poate demonstra. Sunt destule contracte suspecte pe piaţă, cu mari comisioane, dar nimeni nu face proba verităţii, să-i acuze pe politicieni. Ca să se asigure pentru alegeri, partidele au angajat o mulţime de oameni în posturi inventate, inutile, finanţate de la buget: telecomunicaţiile, liniile aeriene de stat, electricitatea etc. Azi nu-i mai pot da afară. Constituţia nu permite.

„Mulţi primeau bonusuri de câteva sute de euro dacă veneau la timp la slujbă, dacă nu întârziau…”

– Constituţia nu permite? Vă rog să explicaţi…

– Într-adevăr, Constituţia Greciei nu permite concedierile de la stat. Odată ce ai fost angajat, stai liniştit până la pensie. Cel mult, poţi fi transferat de la o unitate/organizaţie la alta. Îţi poţi pierde totuşi locul de muncă numai prin desfiinţarea instituţiei respective.

– Guvernul a fost nevoit să ia măsuri nepopulare… Cum a început?

– Cu pensionarii. A mizat pe faptul că oamenii în vârstă nu vor protesta violent în stradă şi atunci le-a tăiat două pensii, deşi pensionarii cotizaseră pentru ele. Din 14, au rămas cu 12 plus prime de 200 de euro la Paşti, 200 de euro pentru vară şi 400 de euro de Crăciun. În funcţie de mărimea pensiei, fiecare pensionar este obligat să contribuie cu o sumă la fondul de pensii… Eu, spre exemplu, plătesc lunar 50 de euro. La salarii, au tăiat la fel, din 14 au rămas 12, la care s-a adăugat o tăiere de 5% din salariul nominal. Dar au mai rămas unele bonusuri… Până de curând, bonusurile depăşeau uneori nivelul salariilor şi pensiilor. Bonus, bonus, bonus… Mulţi primeau bonusuri de câteva sute de euro dacă veneau la timp la slujbă, dacă nu întârziau…

– UE a decis acordarea unui ajutor suplimentar pentru Grecia, cu condiţia ca guvernul de la Atena să măsuri de austeritate suplimentare. Ce credeţi că se va întâmpla?

– Guvernul spune că va lua cele mai dure măsuri, dar este ezitant. Mai mult arată securea, decât o foloseşte. Fiind un guvern PASOK, adică socialist, întârzie să ia măsuri de dreapta, deşi nu are nici o scăpare. Nu mai avem timp pentru jumătăţi de măsură. Au de privatizat companiile de stat şi vor fi nevoiţi să treacă la lucru imediat. Acum dau drumul la licenţele de taxi, de avocatură, de medicină de familie etc. Le lasă libere pe piaţă… Un alt motiv de protest este intenţia guvernului de a schimba lista cu slujbe considerate „grele” (deci, mai bine plătite). Reporterii de radio şi televiziune, de stat, se simt vizaţi, deoarece nu sunt de acord ca profesia lor să fie declasată de la „grea” la… ceva mai relaxată. Nemulţumiţi sunt şi lucrătorii din restaurante şi hoteluri, şi ei vor fi excluşi de pe listă. Cum să fie catalogată „muncă deosebit de grea” activitatea unei cameriste? Electricienii de pe stâlpii de înaltă tensiune nu sunt încadraţi la „muncă grea”, în schimb cameristele sunt!

– Apropos de taximetrişti, spre exemplu. De ce protestează atât de vehement?

– Pentru că se comite o nedreptate. Până acum, o licenţă de taxi costa între 120.000 şi 200.000 de euro, în condiţiile în care statul nu s-a implicat deloc în această problemă! A fost un fel de piaţă neagră a licenţelor, tolerată de guvern. Băiatul meu a plătit 140.000 de euro pentru licenţa lui, cât pentru o casă. Vine ministrul actual şi propune ca aceste licenţe să se acorde gratuit sau cu maxim 3.000 de euro, că aşa ne impune UE. Vă imaginaţi că toţi şomerii vor dori să devină „taxi-drivers”. Concurenţa va fi ucigătoare şi nedreaptă, deoarece taximetriştii actuali nu-şi vor mai recupera investiţia în licenţe niciodată. Până la urmă, s-a ajuns la un acord de limitare a numărului licenţelor, în funcţie de numărul locuitorilor dintr-un oraş (ca în România – n.red.), dar nu ştim dacă va funcţiona. În concluzie, sunt totuşi optimistă cu privire la Grecia. Nu ne vom pierde ca naţiune şi ca stat. Vom suferi mai mult decât suferim astăzi, dar ştim că întreaga lume trece prin momente critice…

Preluare din Formula AS

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.