Chirițoiu: Decizia privind ROBOR va permite deschiderea de procese civile împotriva băncilor

Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, potrivit Agerpres.

ROBOR funcționează într-un culoar larg stabilit de BNR, astfel  că fluctuațiile investigate sunt mici în raport cu intervalul total permis, a arătat Chirițoiu.

Manipularea nu a crescut prețul ROBOR cu câteva procente, ci a reprezentat ajustări minore, a mai spus acesta.

În ceea ce privește amenda, spune președintele instituției, nu ar trebui să afecteze negativ funcționarea băncilor, având în vedere profitabilitatea sistemului în ultimii ani, dar avertizează că schimbarea comportamentului este necesară pentru îmbunătățirea funcționării indicelui ROBOR.

Citește și: ROBOR. Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 710 milioane de euro

”Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar”, a spus Chirițoiu.

IRCC este un indice alternativ, bazat pe tranzacții efective

”Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, și atunci zona asta, care acum e majoritară la populație, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a susținut acesta, în cadrul unor declarații de presă.

Recuperarea banilor

Șeful autorității de concurență a precizat de asemenea că ”există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”.

Chirițoiu a menționat că valoarea amenzilor a fost stabilită în principal pe baza veniturilor băncilor iar procentele au fost între 5 și 7% și că oamenii pot merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci.

”În România nu avem experiență cu așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței, deci n-am idee să vă spun cum vor acționa instanțele. Le acordăm o perioadă de tranziție, ca să-și ajusteze practicile, pentru că nu vrem să perturbăm piața, nu vrem să oprim funcționarea ROBOR-ului. Ideea este să-l îmbunătățim, nu să-l blocăm”, a  mai susținut Chirițoiu.

Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, iar decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

”Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, anunţă duminică instituţia.

Amenzile au fost aplicate astfel

• Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei
• BRD-Groupe Société Générale SA – 412,47 milioane lei
• Banca Transilvania S.A. – 875,74 milioane lei
•   Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) – 85,03 milioane lei
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşt –  405,91 milioane lei
• Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei
• Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei
• CEC Bank SA – : 332,98 milioane lei
• UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei
• Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei