Cifre dureroase pentru Ucraina

Pentru prima dată, un reprezentant al guvernului ucrainean a menționat cifre concrete privind dezertorii din armată. Noul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat, în timpul audierii sale în fața Radei Supreme, că aproximativ 200.000 de soldați ai forțelor armate ucrainene sunt absenți fără permisiune și și-au părăsit unitățile.

În plus, aproximativ două milioane de bărbați sunt căutați la nivel național de autoritățile militare pentru refuzul de a efectua serviciul militar.

Criza de personal în armată

Fedorov, care a fost aprobat, pe 14 ianuarie, în Rada Supremă, cu 277 de voturi, a confirmat pentru prima dată în mod public amploarea unei probleme despre care până acum aproape nimeni nu a relatat în Ucraina. Cuvintele sale au atras atenția internațională, după ce, printre altele, CNN, precum și presa rusă și occidentală, au preluat fragmente din discursul său. „Trebuie să ne facem temele și să rezolvăm problemele care există astăzi, pentru a putea merge mai departe”, a spus Fedorov, referindu-se la criza de personal și de structură din armata ucraineană. Totodată, el a subliniat că a preluat un minister împovărat de datorii de circa șapte miliarde de dolari.

În noiembrie 2025, Financial Times, citând reprezentanți ai armatei ucrainene, relata că o parte semnificativă a soldaților nou încorporați dezerta chiar înainte de a ajunge pe front. Numai în luna octombrie au fost inițiate aproape 20.000 de proceduri pentru absență neautorizată sau dezertare. Potrivit Parchetului ucrainean, acesta a fost cel mai ridicat număr lunar de la începutul războiului, în urmă cu aproape patru ani.

Măsurile represive duc la fuga bărbaților din țară

Toți bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani sunt obligați să se înregistreze militar. Mobilizarea efectivă vizează în prezent bărbații cu vârste între 25 și 60 de ani. Din cauza legi marțiale aplicate încă de la începutul războiului, bărbaților apți de serviciu militar cu vârste între 23 și 60 de ani le este interzis să părăsească țara. Cu toate acestea, zeci de mii de persoane au reușit să fugă în străinătate, deseori cu ajutorul traficanților de persoane.

Președintele Volodimir Zelenski a vorbit, după o întâlnire cu Fedorov, despre necesitatea unor „schimbări mai ample” în sistemul de mobilizare. Observatorii din Ucraina interpretează acest lucru ca un semn că guvernul de la Kiev nu se va baza în viitor doar pe măsuri represive, ci va analiza și reforme structurale.

”Busificarea”, tota mai criticată în Ucraina

Un fenomen care stârnește nemulțumiri tot mai mari în rândul populației ucrainene este așa-numita „busificare”. Mulți ucraineni înțeleg prin aceasta ridicarea forțată a bărbaților apți de serviciu militar de către angajații Centrelor Teritoriale de Recrutare. Se întâmplă adesea pe stradă, în centre comerciale sau la stațiile de transport public.

Pe rețelele sociale circulă de luni de zile numeroase videoclipuri care arată cum trecătorii sunt împinși în microbuze fără niciun mandat judecătoresc și duși direct la centrele de înrolare. Organizațiile pentru drepturile omului și avocații critică această practică ca fiind problematică din punct de vedere juridic și social.

Potrivit observatorilor, „busificarea” subminează încrederea în stat și armată și contribuie mai degrabă la nesiguranța populației, decât să sporească disponibilitatea cetățenilor pentru serviciul militar.

Stare de urgență în sistemul energetic din Ucraina

La două zile după declarația lui Fedorov, președintele Zelenski a decretat stare de urgență în sectorul energetic. Distrugerile sunt provocate de atacurile Rusiei cu rachete și drone asupra centralelor și a rețelei de distribuție a electricității. ”Consecințele atacurilor Rusiei și înrăutățirii condițiilor meteo sunt severe. Oamenii trebuie să aibă acces la punctele de ajutor. Companiile trebuie să-și planifice activitățile în funcție de situația din sistemul energetic. Este decretată stare de urgență în sistemul energetic al Ucrainei”, a scris președintele Zelenski, pe X.

Disputa Zelenski-Kliciko

Primele avertismente veniseră în urma cu o săptămână, din partea primarului Kievului, Vitali Kliciko, un rival politic al președintelui. El le-a cerut kievenilor să părăsească temporar orașul. ”Fac un apel la locuitorii capitalei care au posibilitatea de a părăsi temporar orașul pentru a merge în locuri în care există surse alternative de energie și căldură”, a spus Kliciko. Nu a fost un ordin de evacuare, ci un sfat. Dar l-a iritat pe președintele Zelenski. Ziariștii de la Kiev Independent scriu că în capitală sunt multe zone care au devenit de nelocuit.

Bate vânt electoral în Ucraina

Zelenski l-a criticat pe Kliciko pentru lipsa măsurilor care să prevină criza energiei în Kiev. ”Vedem că se fac lucruri, în special în Harkov, unde autoritățile locale s-au pregătit. Din păcate, Kievul a făcut mult mai puțin. În capitală s-au făcut foarte puține”, a declarat Zelenski. Conflictul politic Zelenski-Kliciko pare să se fi redeschis. La fel și cel dintre președinte și fostul premier Iulia Timoșenko. „Resping categoric toate acuzațiile absurde. Se pare că alegerile sunt mult mai strânse decât se credea anterior. Și cineva a decis să înceapă o epurare a concurenților”, a declarat Timoșenko, după ce sediul partidului său a fost vizat de o percheziție, pe 14 ianuarie. Timosenko a este vizată de o anchetă de corupție.

Ajutor UE pentru Ucraina, dar și pentru industria militară europeană

Starea de urgență din sistemul energetic al Ucrainei anunță chletuieli mari pentru refacere. Dar jutorul european pentru aceasta sunt mult mai mic decât cele de 90 de miliarde de dolari aprobate de UE, la finalul anului 2025. Prezentat ca un triumf al Comisiei von der Leyen, acest ajutor poate fi considerat un semi-eșec. Trebuia să fie mult mai mare, de circa 200 de miliarde de euro, și să provină din confiscare activelor ruse din Europa. Opoziția Belgiei, Ungariei, dar și a Franței și Italiei, a dus la varianta unui împrumut comun a statelor UE, de 90 de miliarde, pentru un ajutor pentru Ucraina eșalonat pe doi ani.

Potrivit Bloomberg, doar 30 de miliarde din acest ajutor este alocat menținerii pe linia de plutire a serviciilor de bază din Ucraina. Restul de 60 de miliarde vor fi folosite pentru achiziționarea de armament. Prioritate au armele produse în Europa. Dar, ”dacă este nevoie urgentă de un produs și nu există un produs alternativ”, Ucraina se poate îndrepta spre opțiuni non-europene, arată o propunere a Comisiei Europene, potrivit Bloomberg. Kievul nu va fi obligat să ramburseze ajutorul european decât dacă Rusia va plăti raparații de război. Până atunci, activele ruse din Europa rămân înghețate, cu posibilitatea ca UE să folosească acești bani pentru a acoperi împrumutul.