Cinci concluzii după alegerile regionale din Germania | Analiză Reuters

Alegerile de duminică din două landuri germane s-au soldat cu pierderi severe pentru creştin-democraţi, principalii lideri ai ţării, al căror cancelar, Friedrich Merz, se confruntă cu presiuni pentru a ţine la distanţă partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD). Reuters prezintă cinci concluzii ale alegerilor regionale din landul nord-estic Mecklenburg-Pomerania de Vest şi din capitala Germaniei, Berlin, conform News.ro.

Mertz este în cădere, dar nu este (încă) eliminat

Rezultatele reprezintă un eşec major pentru Merz şi partidul său, CDU, ai cărui alegători s-au îndreptat în masă către AfD, fiind din ce în ce mai sceptici că politicianul în vârstă de 70 de ani poate relansa economia Germaniei şi poate reduce costul vieţii.

Confruntându-se cu cele mai scăzute cote de popularitate înregistrate vreodată de un cancelar de când se ţine evidenţă, Merz, care a descris el însuşi rezultatul drept un „dezastru”, se află sub presiune să-şi îndeplinească reformele promise, pe măsură ce se intensifică apelurile la demisia sa după mai puţin de 17 luni de la preluarea funcţiei.

Deşi Merz a dat de înţeles că va rămâne în funcţie şi îşi va continua agenda de reforme, înfrângerile de duminică ridică semne de întrebare cu privire la poziţia sa în cadrul CDU, al cărui rezultat din Mecklenburg-Pomerania Occidentală a fost cel mai slab înregistrat la alegerile regionale din 1949 până în prezent.

Poziţia slăbită a lui Merz ca lider al celui mai mare şi mai puternic stat membru al Uniunii Europene ar putea submina unitatea blocului, în contextul în care partidele de extremă dreaptă continuă să câştige teren, în timp ce relaţiile cu Statele Unite s-au răcit semnificativ şi presiunile economice s-au intensificat.

AfD își consolidează poziția de lider în preferințele electoratului, după a doua rundă de alegeri regionale

AfD a înregistrat câştiguri semnificative în ambele landuri şi a devenit cel mai puternic partid în Mecklenburg-Pomerania de Vest, unde şi-a dublat cu mult rezultatul faţă de 2021.

Este pentru a doua oară în două săptămâni când AfD obţine cea mai mare pondere a voturilor într-un scrutin regional german, după victoria din Saxonia-Anhalt de la începutul acestei luni, consolidându-şi avântul în perspectiva alegerilor federale prevăzute pentru 2029.

AfD, care este deja cel mai puternic partid în sondajele naţionale cu 29%, a câştigat sprijin datorită promisiunilor sale de a lua măsuri dure pentru expulzarea străinilor fără drept de şedere în Germania, precum şi datorită angajamentului de a reveni la energia ieftină din Rusia şi de a promova valori mai conservatoare, centrate pe modelul tradiţional de familie.

Celelalte partide mari, însă, evită coaliţiile cu AfD în cadrul unei strategii de „barieră de protecţie”, ceea ce face improbabil ca partidul să guverneze în Mecklenburg-Pomerania de Vest sau în Berlin, unde s-a clasat pe locul al treilea.

CITEȘTE ȘI:

Germania: Umbra AfD și o prezență masivă la vot. Alegeri cruciale în Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest

Formarea coalițiilor devine o provocare

Pe măsură ce AfD câştigă avânt şi alegătorii se împrăştie între mai multe partide, devine din ce în ce mai greu să se formeze majorităţi stabile. Rezultatele preliminare arată că un viitor guvern în Mecklenburg-Pomerania de Vest ar avea nevoie de trei partide pentru a funcţiona.

Această fragmentare va necesita o mai mare disponibilitate de compromis într-o ţară care, în mod tradiţional, a funcţionat pe baza unor guverne bipartite. O coaliţie tripartită de tip „semafor” din 2021, prima astfel de alianţă la nivel federal, s-a dizolvat după mai puţin de trei ani.

Strategia „barieră de protecţie” a împiedicat până acum AfD să ajungă la putere, dar popularitatea crescândă a partidului în rândul alegătorilor a ridicat semne de întrebare cu privire la viabilitatea acestei strategii.

Aceste schimbări îi obligă pe rivali să exploreze variante alternative de coaliţie. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, opţiunea cea mai probabilă pare să fie ca Partidul Social-Democrat, clasat pe locul al doilea, să îi includă pe Verzi în coaliţia existentă cu Partidul Stângii.

În Berlin, Die Linke, ieşit victorios, ar putea forma o majoritate împreună cu SPD şi Verzi.

Economia, factorul decisiv

Economia slabă a Germaniei devine un factor decisiv la urne, alegătorii din întreg spectrul politic fiind frustraţi de costurile ridicate ale vieţii şi de incertitudinea economică.

Campania electorală din ambele landuri s-a desfăşurat pe fondul creşterii preţurilor la combustibili, legată de conflictul din Orientul Mijlociu, şi al zecilor de mii de concedieri suplimentare din industria germană. Anii de stagnare economică i-au determinat pe unii alegători să se îndrepte către opţiuni din afara centrului politic.

În Berlin, Partidul Stângii a găsit un ecou favorabil prin accentul pus pe criza locuinţelor din oraş, promiţând să construiască locuinţe noi la preţuri accesibile, să reducă în mod obligatoriu chiriile pentru proprietăţi cu 20% sau mai mult peste media locală şi să limiteze închirierea de locuinţe pentru vacanţă.

Partidul AfD a câştigat sprijin cu propunerea de a relua funcţionarea gazoductului Nord Stream din Rusia, care se termină în Mecklenburg-Pomerania de Vest. Partidul susţine că reluarea funcţionării gazoductului cu gaz rusesc ar reduce costurile energetice.

Alegătorii se îndreaptă spre extreme

Partidul de extremă stânga Die Linke a înregistrat, de asemenea, câştiguri semnificative, pe măsură ce alegătorii frustraţi s-au îndepărtat de curentul principal.

În Mecklenburg-Pomerania de Vest, Die Linke a atras 28.000 de alegători de la CDU-ul conservator al lui Merz şi 45.000 de la SPD-ul de centru-stânga, potrivit unui sondaj realizat de infratest dimap pentru postul de televiziune ARD. Cifrele ilustrează atractivitatea crescândă a partidului în rândul bazei tradiţionale a SPD, formată din clasa muncitoare.

Manuela Schwesig, premierul landului Mecklenburg-Pomerania de Vest din partea SPD, a declarat că opoziţia faţă de ajutorul acordat Ucrainei şi sprijinul pentru defunctul gazoduct Nord Stream cu Rusia au fost două motive pentru care alegătorii din fosta regiune est-germană au migrat către AfD, partid considerat favorabil Rusiei.

La Berlin, SPD a pierdut aproximativ 36.000 de alegători în favoarea Partidului Stângii, potrivit datelor preliminare. Verzii, care joacă adesea un rol decisiv în politica germană, au pierdut 51.000 de alegători în favoarea acestui partid.