Camera Deputaţilor a aprobat,ieri, tacit, iniţiativa legislativă a deputatului Mircia Giurgiu, conform căreia se elimină obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale din Legea Educaţiei, scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.
Vicepremierul Marko Bela a reacţionat imediat. „Eu ştiu că Mircia Giurgiu nu mai face parte din grupul parlamentar al PDL şi că acum este independent. În ceea ce priveşte problema Istoriei şi Geografiei, aceasta a fost deja tranşată prin Legea învăţământului şi atât Guvernul, cât şi coaliţia majoritară susţin formula adoptată în Legea învăţământului. Faptul că a trecut o astfel de iniţiativă demagogică şi ultranaţionalistă prin Camera Deputaţilor în mod tacit dovedeşte însă defecţiunile coaliţiei, şi anume că nu reuşim să avem majoritate nici pentru adoptarea unei legi, nici pentru respingerea unor proiecte proaste”, a spus Marko Bela.
De asemenea, el a adăugat că premierul se delimitează de iniţiativele şi proiectele lui Mircia Giurgiu, precizând că membrii coaliţiei şi ai Guvernului susţin varianta deja adoptată a Legii educaţiei, dar că şi susţinerea unei astfel de iniţiative ar putea arunca coaliţia în aer.
Vicepreşedintele PDL, Sever Voinescu, apreciază că a existat o disfuncţionalitate la nivelul grupurilor parlamentare ale coaliţiei în privinţa acestui proiect şi a declarat că PDL este convins că această lege nu va trece de Senat, consemnează jurnaliştii de la România liberă.
„Într-adevăr, a existat o disfuncţiune la nivelul grupurilor coaliţiei din Camera Deputaţilor şi suntem convinşi că această lege nu va trece de Senat şi prin urmare din punctul nostru nu există niciun pericol pentru soliditatea coaliţiei”, a afirmat Sever Voinescu, menţionând că deputaţii PDL din Comisia de învăţământ au votat pentru un raport de respingere a acestei iniţiative legislative.
Frunda se pronunţă pentru suspendarea jurnaliştilor care încalcă repetat drepturi ale cetăţenilor
Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, s-a pronunţat, marţi, pentru suspendarea pentru o anumită perioadă a dreptului de a profesa pentru jurnalistul care, prin articolele sale, încalcă repetat, fundamental şi cu rea intenţie dreptul unui cetăţean, consemnează Gândul, citând Mediafax.
Potrivit lui Frunda această măsură ar putea fi luată după ce jurnalistul a fost condamnat, într-o primă fază, să plătească despăgubiri morale, materiale.
Această afirmaţie a fost făcută cu ocazia dezbaterii raportului „Libertatea presei în România” pe 2010 ,prezentat de Agenţia de Monitorizare a Presei.
Reprezentanta Agenţiei de Monitorizare a Presei, Liana Ganea, a menţionat că AMP nu susţine părerea lui Gyorgy Frunda.
„Nu puteţi să faceţi aşa ceva. E foarte grav ce spuneţi. Eu mă sperii foarte tare în acest moment, când vă aud lucrurile acestea. Este absolut îngrijorător să vorbiţi despre acreditarea jurnaliştilor, despre ideea de retragere a acreditării unui jurnalist, pentru că nu există aşa ceva. Este vorba despre legitimaţie, nu îi mai dau dreptul să profeseze?”, a întrebat ea, adăugând că o astfel de prevedere nu există în nicio ţară democratică.
Indira Crasnea, preşedintele CRP, a declarat că susţinerea ideii de Lege a presei şi a altor restricţii pentru jurnalişti de către Frunda denotă „gândiri umorale care, probabil, provin dintr-o neînţelegere a rostului presei, suprinzătoare la un om inteligent”, înscriindu-se astfel în „clubul celor cu obsesii periodice despre presă”.
„De altfel, expunerea periodică a unor astfel de obsesii este cultivată de la cel mai înalt nivel. Asemenea atitudini sunt alimentate de tot felul de «of»-uri personale, punctuale faţă de două-trei entităţi de presă sau de unii jurnalişti. Politicienii «X» sau «Y» pretind ziariştilor standarde aproape de ideal, uitând lejer să şi le impună şi lor, în prestaţiile de persoane publice”, a mai declarat Indira Crasnea.
Ce vor ruşii la schimb pentru a ne ieftini gazele
Igor Sidorov, consilier economic în cadrul Ambasadei Rusiei la Bucureşti, a declarat ,la reuniunea miniştrilor Economiei din zona Mării Negre, că România trebuie să vină cu o ofertă concretă de colaborare cu Gazprom, ca să poată importa gaze ruseşti la preţuri mai mici, notează Adevărul.
Compania Gazprom este interesată de preluarea Romgaz şi de realizarea unor depozite de gaze pe teritoriul României.
Depinde de partea română să obţineţi un preţ mai bun la gaze. Trebuie să existe tratative. Dacă oferiţi ceva, dacă faceţi o propunere, atunci şi Gazprom va veni cu un preţ mai bun”, a spus Sidorov, arătându-se dezamăgit că România i-a preferat în 2005 pe francezii de la Gaz de France pentru privatizarea Distrigaz Sud.
Igor Sidorov a mai spus că dacă România va importa gaz direct, fără intermediari, preţul acestuia nu va scădea. „În trecut, când Rusia a livrat gaze în mod direct României, am avut probleme cu plata din partea părţii române. Apoi am schimbat schema (au fost introduşi intermediarii – n.r.) şi România plăteşte foarte bine acum”, a precizat Sidorov. „Preţul gazelor importate direct sau prin intermediari este acelaşi. Dezbaterile care există în România pe această temă sunt politice şi nu au nicio bază economică”, a subliniat Sidorov.