Pornind de la ideea că dezvăluirile recente din cazul Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat modul în care datele personale pot fi exploatate în contexte electorale și că trebuie luate mai multe măsuri contra fake news, Comisia Europeană (CE) a adoptat recent măsuri de combatere a dezinformării.
Măsurile propuse de CE pentru combaterea dezinformării vizează: redactarea unui Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-media.
Noile tehnologii, mai ales cele digitale, au extins aria de acoperire prin mediul online, facilitând dezinformarea, ca instrument de influență politică.
Comisarul Mariya Gabriel, responsabil pentru economie și societate digitală, a lansat un apel la toate părțile implicate, în special la platformele și rețelele de comunicare socială, care au o responsabilitate clară în acest domeniu, să acționeze pe baza unui plan de acțiune care urmărește „crearea unei abordări comune la nivel european“, astfel încât cetățenii să fie protejați în mod eficace împotriva dezinformării și să dispună de mijloacele necesare în acest sens. Și, dacă nu se va observa ceea ce Comisia numește „un progres“, este posibil să apară noi măsuri „cu caracter de reglementare“.
Comisarul pentru Securitate, Sir Julian King, este de părere că „transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Subminarea canalelor de încredere pentru a propaga informații nocive și care provoacă disensiuni necesită un răspuns cu o viziune clară, bazat pe creșterea transparenței, a trasabilității și a responsabilității. Platformele de Internet au un rol esențial în contracararea utilizării abuzive a infrastructurii lor de către entități ostile, pentru ca utilizatorii lor, precum și întreaga societate să fie în siguranță“.
Definiția dezinformării în formularea Comisiei Europene sună astfel: „O serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public“.
În cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83% din respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. În sondaj s-a subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul – 70 %, televiziunile – 66 % și presa scrisă – 63%).
numai stirile aprobate sa fie publicate, celelalte sunt false.