Colecția penală a lui Ponta

Actualul conflict dintre Victor Ponta și Liviu Dragnea pare a fi ilustrarea vie a proverbului „Râde ruptul de cârpit“. Iar asta, pentru că, deși fiecare dintre ei se laudă că s-ar afla de partea bună a acestei bătălii politice create artificial, ambii au CV-urile burdușite cu diverse infracțiuni care i-au trimis, în egală măsură, pe mâna justiției.

Liviu Dragnea vrea să dea jos Guvernul pe care chiar el însuși l-a trimis la Palatul Victoria, Guvern pe care, până de curând, nu-i ajungeau vorbele să-l laude. Scos din „joc“ și intrat într-un relativ con de umbră, Victor Ponta a revenit în prim-planul vieții publice, ca apărător al lui Sorin Grindeanu. Fost „tovarăș de arme“ cu Liviu Dragnea, Victor Ponta simte acum că i-a venit vremea să-i plătească niște vechi „polițe“ actualului șef al PSD. Dar ambii uită că și unul, și celălalt au în spate un trecut infracțional la fel de încărcat.

Un ADN corcit

„Am în sânge ADN-ul respectării legii“, s-a lăudat Victor Ponta la scurt timp după ce a fost numit premier al României. Dar, în foarte scurt timp, s-a dovedit că „ADN-ul“ cu care se lăuda erau unul corcit, care l-a determinat să se implice în tot soiul de golănii care, până la urmă, l-au adus în fața justiției. Prima poveste, care l-a umplut de ridicol, a fost cea privitoare la doctoratul cu care se lăuda cândva şi care i-a adus porecla „Dottore“. Dar acela a fost doar un fleac pe lângă ceea ce a urmat. Colaborarea lui în calitate de avocat cu fostul ministru Dan Șova, precum și prietenia politică – și nu numai atât – cu Sebastian Ghiță i-au adus lui Victor Ponta cele mai multe necazuri cu justiția. Necazuri la care s-au adăugat și cele pe care și le-a făcut de unul singur.

Mare „jupân“ peste ministere

Victor Viorel Ponta a mai fost urmărit penal și pentru comiterea a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată, fapte care au avut o strânsă legătură cu funcţia sa de premier al României, spun procurorii. În această privință, DNA susține că, în august 2012, prim-ministru fiind, Ponta l-a desemnat pe prietenul său Dan Şova în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Dar și că, în decembrie 2012, în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, iar în februarie 2014 l-a numit pe același Dan Șova în funcția de ministru interimar al Transporturilor; în martie 2014 l-a cocoțat chiar în fotoliul de ministru plin al Transporturilor. Conflictul de interese consta în faptul că, în trecut, Ponta a beneficiat de foloase primite de la Şova (în total circa 250.000 lei), precum şi de dreptul de a folosi gratuit un autoturism de lux.

Sub control judiciar

În luna septembrie 2016, Ponta a fost pus sub control judiciar. Atunci, într-un comunicat emis de către DNA după ce Sebastian Ghiță a dat o serie de declarații, anchetatorii au anunțat că Victor Ponta este acuzat de folosire a influenței și complicitate la spălare de bani. Din datele acelei anchete a rezultat că, la alegerile din 2012, Ghiță și-a dorit să fie desemnat candidat pe listele PSD într-un colegiu eligibil.

Cel care îl putea ajuta în această privință era, desigur, Victor Ponta, liderul PSD. În schimbul acestui „ajutor prietenesc“, Sebastian Ghiță a plătit 220.000 euro pentru organizarea unei vizite în România a „unei personalități politice străine“.

De fapt, respectiva „personalitate străină“ era fostul premier britanic. Atunci nu a lipsit mult ca și Tony Blair să fie chemat ca să dea declarații în fața procurorilor de la DNA.

Păguboasa prietenie cu Sebi Ghiță

De-a lungul vremii Victor Ponta a fost legat printr-o strânsă prietenie de Sebastian Ghiță, actualul „fugar internațional“. Astfel că, după alegerile prezidențiale din 2014, fostul premier Ponta, perdant al acelei curse prezidențiale, a fost fotografiat alături de Sebi Ghiță într-un club exclusivist din Abu Dhabi. Dar aceea nu era o premieră: în primăvara anului 2012, cei doi și-au petrecut împreună vacanța în Dubai, iar la sfârșitul aceluiași an, ambii au participat la celebrul Concert de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Teoretic, asta nu ar fi trebuit să însemne mare lucru: nicio lege din lume nu interzice relațiile de prietenie între oameni. Și chiar așa ar trebui să fie, dacă, în cursul anului 2011, presa nu ar fi publicat o serie de interceptări ale unor convorbiri telefonice în care Sebastian Ghiță s-a lăudat că l-a ajutat pe Victor Ponta să câștige alegerile pentru conducerea PSD în defavoarea lui Mircea Geoană. „Ne-am adus de-ai noștri din Ploiești, 30 sau nu știu câți, le-am dat niște veste de-alea, le-am zis: «Bă, voi sunteți de la pază, păziți toate ușile, nu intră nimeni, decât cine vrem noi». După aia am falsificat toate ecusoanele de pază, le-au adus unii de-ai noștri, ecusoanele de invitați și ecusoane de delegați. După aia am făcut ștampile ca lumea, să fie pe toate buletinele, să nu facă Vanghelie cu ăia șmecherii“. Iar ca urmare a acestei strânse prietenii, la începutul anului 2015, premierul a refuzat să comenteze prietenia sa cu cel care era deja implicat în scandalul Asesoft: „Daţi-mi voie să purtăm asemenea discuţii într-un alt cadru“. Dar Ghiță nu a refuzat să discute despre prietenia lui cu Ponta: „Sigur că suntem prieteni. Domnul Ponta mi s-a părut că a dat o declarație favorabilă mie, așa cum și eu dau declarații favorabile dânsului“.

Dosarul „Turceni-Rovinari“

Una dintre cele mai complexe afaceri penale în care a fost implicat Victor Viorel Ponta este cea numită generic dosarul „Turceni-Rovinari“. În 2015, procurorii DNA au dispus analizarea relațiilor de colaborare dintre cabinetele de avocatură SCA „Şova şi Asociaţii“ și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel“. În urma studierii documentelor, procurorii DNA au descoperit că, la data de 30 august 2007, între SCA „Şova şi Asociaţii“, reprezentată de Dan Şova (foto sus) , și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor Viorel“, reprezentat de Ponta Victor Viorel, s-a încheiat o convenţie de colaborare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două cabinete în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Respectiva convenție s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată şi prevedea ca pentru lucrările profesionale efectuate în comun onorariile să fie încasate de societatea lui Șova, iar avocatul Ponta urma să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care trebuia să emită factură lunară. Dar, printr-un act adițional, începând cu luna aprilie 2008, suma a fost majorată la 3.000 euro pe lună. Convenția de colaborare s-a încheiat în luna decembrie 2008, în momentul în care Victor Ponta a devenit ministru. Ulterior, în perioada mai – octombrie 2011, pe fondul unor controale fiscale, Victor Ponta s-a înţeles cu Dan Şova ca acesta din urmă să emită rapoarte fictive de activitate. Astfel că, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals 16 documente corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008. Cele 16 acte au fost falsificate de Victor Ponta, după modelul celor privitoare la activitatea curentă a SCA „Şova şi Asociaţii“. Anchetatorii au aflat atunci că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile respective. Toate acestea i-au adus lui Victor Ponta acuzațiile de fals în înscrisuri, spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală în dosarul „Turceni-Rovinari“. Activități infracționale în urma cărora Ponta ar fi încasat peste 181.000 lei, bani din care și-a cumpărat două apartamente de lux, amplasate într-un complex rezidențial din București.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.