Cronologia unei mobilizări pe hârtie
Modul în care autoritățile bucureștene au gestionat startul lucrărilor de punere în siguranță a Pasajului Basarab ridică semne serioase de întrebare cu privire la planificarea proiectului. O analiză detaliată a cronologiei, realizată de jurnalistul Marius Comper (International Editor la NewsNow.co.uk), scoate la iveală o discrepanță uriașă între comunicarea publică a PMB și etapele birocratice reale.
Totul a început la jumătatea lunii iunie 2026, când autoritățile au demarat campania de informare privind închiderea parțială a unuia dintre cele mai tranzitate puncte din Capitală. Jurnalistul Marius Comper explică secvența evenimentelor:
„La 11 iunie 2026, PMB a încheiat contractul nr. 307 cu Trustul de Clădiri Metropolitane București, pentru «Execuție lucrări conform expertizei tehnice» la Pasajul Basarab, în valoare de 79.374.185,57 lei fără TVA. Așadar, TCMB primise formal lucrările înaintea începerii șantierului. La 16 iunie, PMB anunța că amplasamentul fusese predat «constructorului», iar lucrările urmau să înceapă pe 20 iunie. La 20 iunie, Primăria anunța deja «mobilizare maximă din partea constructorului», schele montate și organizare de șantier.”
Această „mobilizare” s-a tradus imediat în disconfort pentru cetățeni. Începând cu 20 iunie, circulația tramvaielor pe pasaj a fost complet suspendată. Câteva zile mai târziu, pe 29 iunie, șoferii au fost loviți de un nou val de restricții, traficul auto fiind restrâns la o singură bretea, utilizată în ambele sensuri de mers.
Licitația care dă de gol lipsa executantului principal
Deși bucureștenii stăteau deja în trafic din cauza restricțiilor, iar Primăria anunțase predarea amplasamentului, realitatea din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) era cu totul alta. Executantul pachetului principal de lucrări nici măcar nu fusese căutat, darămite desemnat.
„Abia la 1 iulie 2026, TCMB a publicat licitația deschisă CN1093994 pentru execuția lucrărilor la Pasajul Basarab. Prin aceasta căuta antreprenorul care urma să procure materialele și utilajele, să pregătească șantierul, să execute și să testeze lucrările și să le întrețină până la predare — ceea ce arată că, după introducerea restricțiilor de trafic, executantul pachetului principal încă nu fusese desemnat”, subliniază Marius Comper.
Prin această licitație, TCMB nu căuta un simplu furnizor pentru intervenții minore de pe margine, ci un antreprenor general care să asigure practic întregul lanț al execuției. Printre sarcinile prevăzute în caietul de sarcini se numără:
- Achiziționarea tuturor materialelor, utilajelor și echipamentelor necesare.
- Pregătirea șantierului și asigurarea transportului.
- Executarea propriu-zisă a lucrărilor și testarea acestora.
- Întreținerea până la predare, întocmirea documentației tehnice și asigurarea garanției.
Concluzia jurnalistului este una tranșantă în privința strategiei adoptate de municipalitate:
„Așadar, au restricționat sever Pasajul Basarab, iar abia după aceea s-au gândit să și caute executantul principal. (…) Cel mult puteau fi în curs organizarea de șantier și lucrări preliminare sau contractate separat, nu execuția integrală descrisă în licitație.”
O telenovelă administrativă veche de 15 ani
Situația actuală este doar cel mai recent episod dintr-o sagă administrativă ce pare interminabilă. Inaugurat cu mare fast în anul 2011, după o investiție colosală de peste 250 de milioane de euro, Pasajul Basarab nu are nici până în ziua de astăzi recepția finală semnată.
Proiectul, a cărui finanțare a fost obținută încă din anul 2000 (în mandatul de primar al lui Traian Băsescu) și ale cărui lucrări au debutat în 2006 (sub conducerea lui Adriean Videanu), a fost executat de asocierea italiano-spaniolă Astaldi – FCC Construction. Ani la rând, Primăria Capitalei și constructorul nu au reușit să ajungă la un acord asupra costurilor finale, litigiile fiind concentrate în special pe zona terminalului pietonal, cum arată b365.ro.
Mai mult, termenul de garanție al uriașei structuri a expirat în anul 2022. Actuala administrație estimează că pasajul ar putea intra în legalitate cu o recepție oficială abia la finalul anului 2026, însă doar cu condiția ca lucrările curente de „punere în siguranță” să fie finalizate cu succes de un constructor care, cel puțin la finalul lunii iunie, încă lipsea cu desăvârșire de pe hârtii.