Concurs național de investiții stupide

Zeci de milioane de lei sunt aruncate pe construcții inutile. În timp ce 40% din români încă folosesc buda din fundul curții, autoritățile investesc în cămine culturale, săli de sport sau în parcuri în mijlocul câmpului. Stupizenia este cu atât mai mare cu cât cu banii aceștia s-ar fi putut crea locuitorilor condiții de secol XXI. Așa cum s-a văzut, an de an, guvernare după guvernare au folosit Compania Națională de Investiții pentru a-și plăti datoriile post-campanie electorală.

Ultimul scandal declanșat este legat de construcția unui stadion pentru Liga I sau categoria a III-a UEFA la Alexandria. Orașul nu are deocamdată o echipă de Liga I. Conform unui comunicat al FRF din luna martie, „FCM Alexandria a terminat pe locul 6 turul seriei a III-a. După o perioadă în care în orașul reședință de județ fotbalul la nivel profesionist dispăruse, în vara trecută FCM a promovat în Liga a III-a, iar alexăndrenii s-au apropiat de echipă. FCM Alexandria are o medie de 1.000 de spectatori la partidele de pe teren propriu, fiind printre fruntașele eșalonului trei din acest punct de vedere“.

Ministrul Sevil Shhaideh a oferit explicaţii despre stadionul din Teleorman: „Construcţia complexului sportiv din Teleorman, în valoare de peste 12 milioane euro, a fost solicitată de Federaţia Română de Fotbal şi de cea de Atletism“. Investiţia în stadionul de la Alexandria este de 55,7 milioane lei (12,2 milioane euro) şi va fi derulată prin Compania Naţională de Investiţii. Contribuţia municipalităţii din oraş va fi de doar 1,38 milioane lei (puţin peste 300.000 euro), se mai arată într-un proiect de HG. Stadionul va avea o capacitate totală pentru 5.496 de spectatori, o suprafaţă construită de 15.795 de mp, iar durata de realizare a investiţiei este de 18 luni. În nota de fundamentare a HG se arată că stadionul actual este sub limita cerută pentru Liga I / res­pectiv categoria a III-a cerută de UEFA. Asta, cu toate că în prezent nu există nicio echipă din Teleorman care să joace în Liga I. Stadionul nu beneficiază de un sistem de nocturnă și nici de spațiile necesare pentru presă și TV. Spațiile pentru oficiali și echipe sunt subdimensionate, iar stadionul nu este echipat cu sistem de monitorizare video și nici cu instalație de sonorizare, se mai arată în HG cu pricina.
Din statisticile cu plățile efectuate de MDRAP pe primele șase luni ale anului 2017, rezultă că au fost transferate către consiliile județene și primării aproape 602 milioane lei. Într-un top al principalilor beneficiari regăsim județul Olt, cu 47,3 milioane lei, iar la polul opus, județul Ilfov, cu puțin peste două milioane lei. Județul Olt este urmat îndeaproape de Teleorman, cu 43 milioane, Giurgiu, cu 30,8 milioane, Buzău, cu 27,9 milioane lei, și Bihor, cu 26 milioane lei. Împărțirea banilor, după cum se poate vedea, s-a făcut în mod discreționar, în funcţie de susținerea politică. Defavorizate au fost județele „galbene“, câștigate de PNL, precum și cele „verzi“, câștigate de UDMR. Astfel, județul Sălaj a primit doar 3,7 milioane lei, Harghita – 3,2 milioane lei, Tulcea – 2,6 milioane lei și Covasna – 2,3 milioane lei.

Piedica Grindeanu

Ciudat sau poate doar coincidență este faptul că atât pentru județul Covasna, care a primit 2,33 milioane lei, cât și pentru Harghita, care a primit 3,27 milioane lei, banii au venit exact în luna în care conducerea PSD a dat jos guvernul Grindeanu prin moțiune de cenzură. Așa cum s-a văzut, diferența a fost foarte mică și, fără sprijinul UDMR, dorința lui Dragnea poate că nu s-ar fi împlinit.

Deși datele statistice îl contrazic, vicepremierul Shhaideh o ține langa: „Nu vorbim despre un stadion, ci despre un complex sportiv, care are şi piste de atletism şi altele. Dacă discutăm despre iniţierea unui obiectiv de o asemenea anvergură, cu toate că toată lumea se pricepe la fotbal, chiar şi consilierii prim-ministrului, cei mai în măsură sunt cele două federaţii: Federaţia Română de Fotbal şi cea de atletism. Mai există în pregătire un alt complex sportiv la Târgovişte. Dezvoltarea echilibrată nu se realizează doar în municipiile poli de creştere. E timpul să încetăm cu aceste corelări, cu proveniența liderilor politici din anumite judeţe. Vorbim despre colectivităţi locale, beneficiari direcţi”.

Interese de grup

În luna mai 2015, când Dragnea și-a dat demisia din funcția de președinte executiv al PSD, ca urmare a condamnării în dosarul „Referendumul“, Paul Stănescu, aflat la șefia județului Olt, și-a scris și el demisia în semn de solidaritate cu Liviu Dragnea. Când a fost nevoie să fie îndepărtați din partid inamicii lui Dragnea, fie că a fost vorba despre Victor Ponta, Sorin Grindeanu sau Mihai Chirica, Stănescu și-a făcut datoria și a cerut public excluderea acestora. O altă voce a cărei tonalitate a fost răsplătită de Liviu Dragnea este a lui Niculae Bădălău, șeful organizației PSD din Giurgiu. Acesta chiar a reușit să-l impună pe Răzvan Alexandru Cuc ca ministru al Transporturilor. Bădălău nu a reușit să obțină pentru el o funcție importantă, fiindcă are un dosar pe rolul DNA, deschis în 2013 pentru trafic de influență.

Bazinul de înot de la Şcoala 25 de degradează de nefolosinţă

Parcuri și școli pustii

Nu putem trece cu vederea Parcul Municipal Vest din Ploieşti, amenajat între centură şi Gara de Vest, în cadrul unui proiect de 70 milioane lei. Presa a relatat că acesta a fost inaugurat în vara trecută, cu puţin timp înainte de alegeri, înainte de a fi 100% gata. Printre alte critici s-a numărat lipsa totală a umbrei, deoarece pomii sunt de înălțimea unui copil de cinci ani. De altfel, o mare parte din vegetația plantată deja s-a uscat, iar la toate acestea se adaugă și accesul dificil. De vină a fost probabil şi lipsa de întreţinere, care făcuse ca la numai câteva luni de la deschidere parcul să fie invadat de buruieni. O altă risipă a reprezentat-o hipodromul renovat cu 78 milioane lei, criticat ca având probleme de design şi execuţie, care îl fac impropriu curselor de cai. Nici la capitolul școli nu stăm prea bine. Presa locală a relatat despre unităţile de învăţământ renovate cu sute de mii de lei în comuna timişeană Sacoşu Turcesc, asta, deşi ele nu mai funcţionează de ani buni. O situaţie similară se întâlneşte la Frăţileşti, în Ialomiţa, unde şcoala a fost modernizată pentru a fi închisă la puțin timp după inaugurare, din lipsă de elevi.

Autorităţile nu s-au dat înapoi nici de la a cheltui din puţinii bani pe care îi au la dispoziţie pentru locuri de joacă între blocuri abandonate (în Mătăsari, judeţul Gorj), pentru o clădire de cinci milioane euro fără utilităţi (în Tulcea), pentru o groapă de gunoi de un milion de euro nefolosibilă (la Ioneşti, în Vâlcea), pentru un parc de un milion de euro în mijlocul câmpului (la Brăila), sau în cheltuieli anuale de cinci milioane de euro pentru un aeroport de pe care nu decolează niciun avion (la Arad). Iar cazurile de mai sus, semnalate de-a lungul ultimilor ani, sunt cu atât mai revoltătoare cu cât respectivele sume ar fi putut fi investite cu mult mai mult folos în infrastructura de transport, în reţelele de utilităţi, în educaţie sau în sănătate.

Criteriul: carnet PSD

Deputatul PNL de Alba Claudiu Răcuci apreciază că principalul și singurul obiectiv al PSD la guvernare s-a îndeplinit deja, cu ajutorul pixului doamnei Shhaideh, care a împărțit cu generozitate banii din PNDL, doar pe criterii politice: „Liviu Dragnea și cei din PSD pot fi fericiți. Doamna Sevil Shhaideh le-a făcut cadoul mult așteptat, împărțind banii din mega-proiectul PNDL doar către administrațiile populate de membrii PSD. (…) Când vorbește despre județe și administrații locale conduse de PSD, unu plus unu fac trei și chiar mai mult. Când este vorba despre alte comunități locale, care nu sunt loiale PSD, unu plus unu fac cel mult unu, dacă nu chiar zero! Discriminarea alocărilor financiare se vede de la o poștă. Numai dacă veți compara județul de origine al domnului Dragnea, Teleorman, cu 875 milioane lei, sau județul doamnei Olguța Vasilescu, cu 813 milioane lei, cu alte județe, în special cele din Transilvania, precum Alba, 650 milioane lei, sau Sibiu, 557 milioane lei, veți înțelege de ce acuz faptul că aceste alocări s-au făcut predilect pe baza carnetului de partid. Nu mai adaug faptul că, dacă pentru municipiul Alexandria s-au alocat zeci de milioane de lei, pentru localități importante din județul Alba, mai ales acum, în prag de sărbătorire a Centenarului, cum este, de pildă, municipiul Blaj, abia dacă s-a găsit ceva mărunțiș pentru un pod și astuparea unor gropi pe câteva străduțe. Grav este faptul că doamna Shhaideh împarte cu hărnicie bani naționali, mare parte din ei inexistenți, deoarece sunt credite de angajament. Dacă voia să dea dovadă de competență, atunci ar fi trebuit să ne prezinte acum liste întregi cu proiecte din bani europeni! Din păcate, acele fonduri gratuite nu sunt de interes pentru PSD, pentru că ele nu se pot șifona la fel de ușor ca banii veniți de la bugetul de stat“.

Bani degeaba

Compania Națională de Investiții se pare că a fost o vacă de muls pentru toate guvernările. A fost modul prin care societățile afiliate politic au primit contracte de lucrări. Poate că unele erau neapărat necesare, dar altele s-au potrivit fix ca nuca-n perete. Alte investiții au fost făcute și ulterior abandonate.

Nu puține sunt localitățile din țară fără apă curentă, dar în care primarii au construit parcuri sau săli de sport inutile, în valoare de zeci de mii de euro. Cele mai recente statistici arată că în aproape 40% din locuințe WC-ul este în curte, în timp ce media europeană este de sub 3%. În loc să modernizeze localitățile și să creeze condiții de trai la nivelul secolului XXI, autoritățile au declanșat, în ultimii ani, o adevărată avalanşă de investiţii în stadioane moderne sau cămine culturale. Problema este că în multe cazuri echipele de fotbal care ar fi urmat să joace acolo fie aveau probleme financiare serioase, fie activau în ligi inferioare şi atrăgeau foarte puţini spectatori sau pur și simplu nu mai existau. La Târgu Jiu, de pildă, arena de 12.500 de locuri a clubului Pandurii urmează să fie gata, după o investiţie de peste 20 milioane euro. Problema este că echipa a intrat în insolvenţă. Și la Craiova se construieşte un stadion nou, cu 30.000 de locuri. Investiţia este de 55 milioane euro. La nivel mai mic, este deja celebru cazul terenului de fotbal în pantă despre care presa a tot scris, care a costat 600.000 lei, sau al terenului de sport din satul mureşean Tonciu, în care au fost investite 18.000 euro, deşi are pe unul din colţuri un stejar secular. În 2015, primarul Ioan Milăşan spunea că nu a vrut să taie copacul deoarece acesta era un adevărat simbol al localităţii.

Bazin și sală de sport

În Capitală, un bazin de înot nou-nouț este pustiu. A fost gata în anul 2015 și a costat 6.264.418 lei. Este situat în incinta Școlii nr. 25 din cartierul Colentina şi a fost dat spre administrare Sectorului 2. Zeci de oameni s-au arătat interesaţi de respectivul bazin, dar conducerea școlii a răspuns tot timpul că este închis. O altă problemă este tot la această școală. Este vorba despre sala de sport. Aceasta a fost renovată cu suma de 6.264.419 lei – cu un leu mai scump față de costul bazinului de înot, construit de la zero. La doar câteva luni de la finalizarea renovării, în sală a început să plouă, parchetul montat peste cel vechi a început să se umfle, iar de tencuială și de zugrăveală s-a ales praful.

Proiectele CNI Teleorman

– în derulare
– Campus Școlar la Liceul Teoretic din Zimnicea – 15.275.586 lei
– Complexuri sportive la Stadionul Municipal din Turnu Măgurele – 20.923.352 lei
– Sală de sport la Școala „Mircea cel Bătrân“, Turnu Măgurele – 3.860.671 lei
– Lucrări în primă urgență de reabilitare și consolidare infrastructură afectată de fenomene meteo – 2.887.203 lei
– Sală de sport la stadionul de fotbal din Orbeasca de Sus – 3.769.239 lei
– Extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu apă Drăgănești Vlașca – 7.310.976,86 lei
– Cămin cultural în comuna Conţești – 2.506.930 lei
– Lucrări în primă urgență reabilitare drumuri comuna Beuca – 3.996.066 lei
– Total: 60.530.023 lei

– finalizate
– 2017 Cămin cultural în satul Islaz – preț 1.786.314 lei
– 2017 Reabilitare sala multifuncțională din Alexandria – preț 19.743.034 lei
– 2016 Cămin cultural în satul Viișoara – preț 1.191.599 lei
– 2016 Lucrări în primă urgență de reabilitare și consolidare a infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo – preț 10.220.467 lei
– 2016 Cămin cultural în satul Uda Clocociov – preț 1.546.861 lei
– 2016 Complex sportiv strada Portului, Turnu Măgurele – preț 4.541.658 lei
– 2016 Sală de sport la Școala nr. 4 din Turnu Măgurele – preț 3.860.671 lei
– 2016 Sală de sport Școala „Dan Berindei“, Roșiorii de Vede – preț 3.685.919 lei
– Total: 45.576.523 lei

Proiectele CNI Olt

– în derulare
– Cămin cultural în satul Poganu – 1.516.288 lei
– Cămin cultural în satul Grojdibodu – 1.976.665 lei
– Cămin cultural în satul Ghimpați – 1.678.615 lei
– Cămin cultural în satul Corbu – 1.084.453 lei
– Cămin cultural în localitatea Corabia – 3.003.125 lei
– Cămin cultural în comuna Urzica – 2.218.530 lei
– Sală de sport în comuna Tia Mare – 4.933.166 lei
– Sală de sport multifuncțională cu 3.000 de locuri în Slatina – 53.052.725 lei
– Cămin cultural în localitatea Rusănești – 1.196.522 lei
– Total: 70.660.089 lei

– finalizate
– 2017 Sală de sport în satul Poganu – preț 5.509.405 lei
– 2017 Cămin cultural în satul Cîrlogani – preț 1.143.131 lei
– 2016 Cămin cultural în satul Brastavatu – preț 1.409.194 lei
– 2015 Cămin cultural în satul Oboga – preț 1.085.887 lei
– 2014 Bazin didactic de înot în Slatina – preț 6.644.924 lei
– Total: 15.792.541 lei

Proiectele CNI Giurgiu

– Cămin cultural în orașul Mihăilești – preț 5.995.524 lei
– Bazin de înot în zona de agrement Steaua Dunării – preț 4.665.954 lei
– Sală de sport în comuna Clejani – preț 3.778.267 lei
– Sală de sport în Bolintin Vale – preț 5.706.847 lei
– Cămin cultural în Bolintin Vale – preț 1.856.344 lei
– Bazin didactic de înot în zona de agrement Steaua Dunării – 4.665.953 lei
– Total: 26.668.889 lei

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Eduard Pascu 109 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.