„Contractul cu profitul”. Zuckerberg, în fața juraților

Meta se confruntă cu potenţiale daune emblematice în cadrul procesului cu juriu. Acesta este parte a unui val de litigii împotriva companiilor de social media din SUA. Cazurile încep să fie judecate pe fondul unei reacţii globale mai ample. Reacția vizează efectul platformelor asupra tinerilor utilizatori, scrie News.ro.

Acuzațiile reclamantei și impactul asupra sănătății

Cazul concret de la Los Angeles implică o femeie din California. Ea a început să utilizeze Instagram şi YouTube încă din copilărie. Reclamanta susţine că aceste companii au căutat să obţină profit prin atragerea copiilor. Companiile ar fi ştiut că reţelele sociale le-ar putea afecta sănătatea mintală.

Ea susţine că aplicaţiile i-au alimentat depresia şi gândurile suicidare. Meta şi Google au negat acuzaţiile. Ele au subliniat eforturile lor de a adăuga funcţii pentru siguranţa utilizatorilor. Rivalii Meta, Snap şi TikTok, au ajuns la o înţelegere cu reclamanta săptămâna trecută.

Rezultatul acestui proces ar putea servi drept indicator pentru sute de alte cazuri. Tânăra „Kaley” acuză Meta şi YouTube că au creat funcţii ce provoacă dependenţă. Dacă pierd, companiile ar putea fi obligate să plătească despăgubiri de miliarde de dolari.

Confruntarea cu documentele interne Meta

CEO-ul Meta Platforms, Mark Zuckerberg, a declarat că nu permite accesul copiilor sub 13 ani. El a fost însă confruntat cu dovezi care sugerau contrariul. Mark Lanier, avocatul femeii, i-a adresat lui Zuckerberg întrebări presante. El s-a referit la declaraţia sa din 2024 în faţa Congresului. Lanier l-a confruntat apoi pe Zuckerberg cu documente interne ale Meta.

„Trebuie să îi atragem pe adolescenți încă din perioada preadolescenţei”, se arată într-o prezentare din 2018.

Zuckerberg a răspuns că Lanier „interpretează greşit” documentul. CEO-ul a explicat că Meta a purtat discuţii pentru a crea servicii sigure. Zuckerberg a mai spus că este dificil pentru dezvoltatori să verifice vârsta utilizatorilor. El crede că responsabilitatea ar trebui să le revină producătorilor de dispozitive mobile.

Timpul petrecut online și filtrele de frumusețe

Zuckerberg a fost întrebat despre obiectivul de a maximiza timpul petrecut pe aplicaţie. Lanier a arătat juraţilor e-mailuri din 2014 şi 2015. În acestea, Zuckerberg îşi expunea obiectivele de creştere a timpului de utilizare. CEO-ul a spus că Meta şi-a schimbat între timp abordarea.

„Dacă încercaţi să spuneţi că mărturia mea nu a fost corectă, nu sunt de acord”, a spus el.

Procesul serveşte ca un caz test pentru revendicări similare într-un grup mai mare de cazuri împotriva Meta, Alphabet, Snap şi TikTok. Familiile, districtele şcolare şi statele au intentat mii de procese în SUA, acuzând companiile că alimentează o criză a sănătăţii mintale a tinerilor. Un verdict împotriva companiilor în cazul din Los Angeles ar putea eroda apărarea juridică de lungă durată a Big Tech împotriva acuzaţiilor de prejudiciu adus utilizatorilor.

Reacția părinților și realitatea din teren

Avocatul Meta a declarat că problemele reclamantei provin dintr-o copilărie dificilă. Reţelele sociale ar fi fost pentru ea o formă de exprimare creativă. Însă părinţii din toată ţara au prezentat o imagine diferită. Ei descriu o companie care le-a exploatat copiii în numele profitului.

Înainte de proces, părinţii s-au adunat în faţa tribunalului aşteptând sosirea lui Zuckerberg. El a intrat pe uşa principală la ora 8:30 dimineaţa. Zuckerberg nu a răspuns la întrebările adresate de jurnalişti sau părinţi. Julianna Arnold, care şi-a pierdut fiica de 17 ani, a fost prezentă. Ea susține că profitul a fost pus înaintea siguranței adolescenților.

Problema accesului minorilor sub 13 ani

Lanier a arătat un document intern din 2015. Acesta estima că peste 4 milioane de utilizatori Instagram aveau sub 13 ani. Lanier a subliniat că Instagram a cerut data naşterii abia în decembrie 2019. Kaley folosea uneori Instagram „câteva ore pe zi”. Odată, a petrecut mai mult de 16 ore pe platformă într-o singură zi.

Zuckerberg a fost interogat și despre filtrele de „frumuseţe”. Meta a consultat 18 experţi care au constatat că filtrele pot provoca daune. Instagram a decis totuși să permită astfel de filtre create de utilizatori.

„Am considerat că echilibrul libertăţii de exprimare ar trebui să le permită oamenilor să creeze aceste filtre”, a spus Zuckerberg.

CITEȘTE ȘI: Macron atacă giganții tech: „Pure bullshit”