Joi, de Ziua Pământului, liderii lumii au plâns pe umărul Mamei Natură și au aruncat cu procente de dioxid de carbon în stânga și-n dreapta, în cadrul oferit de președintele SUA, gazda virtuală a summitului dedicat încălzirii climei, o întâlnire care va continua și astăzi.
Pentru că s-a întâmplat la scurt timp după încheierea președinției Trump, un „negaționist” al încălzirii climatice care a retras SUA din Acordul de la Paris pentru climă, miza summitului a fost ce vor pune pe masă Statele Unite, nu restul poluatorilor lumii. Iar Joe Biden, alături de vicepreședinta Kamala Harris și secretarul de Stat Antony Blinken, vorbind dintr-un soi de studio TV improvizat la Casa Albă și dominat de niște plante într-un ghiveci uriaș, a plusat: în nouă ani, SUA vor reduce emisiile de dioxid de carbon cu până la 52% față de nivelul din 2005.
Premierul britanic Boris Johnson a spus că anunțul lui Biden ”va avea un impact transformator în lupta globală împotriva schimbării climei”.
A intervenit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care nu s-a putut abține să nu personifice încă o dată natura: ”Carbonul trebuie să aibă un preț, pentru că natura nu mai poate plăti prețul acesta”.
Cancelara Angela Merkel, al cărei partid este înfrânt în alegerile din landuri de ecologiștii germani, a trebuit să pară încântată: ”Vă mulțumesc pentru asta, mulțumesc pentru că ați organizat summitul. Este o sarcină herculeană pentru că este vorba despre o transformare totală, o schimbare totala a modului în care ne gândim afacerile”.
Mai puțin încântat trebuie să fi fost președintele Emmanuel Macron, care a avut un discurs înregistrat, discurs oprit la jumătate de secretarul de Stat Antony Blinken, care a văzut că președintele rus Vladimir Putin a intrat în direct și aștepta de câteva minute să intervină. Dupa ce Putin a a plâns și el pe umărul Naturii, Blinken a dat din nou drumul înregistrării de la Paris. „Dacă dioxidul de carbon nu va avea un preț, atunci nu vom avea o tranziție verde”, a concluzionat Macron.
Încântați trebuie să fi fost și marii moguli de la Amazon, Facebook, Google, pentru că, în sfârșit, la Casa Albă se iau angajamente mari pentru reducerea emisiilor cu efect de seră. Ei nu vor fi amenințați în niciun fel de prețul pe emisiilor de carbon, câtă vreme companiile lor se bazează pe siliciu, iar profiturile uriașe le vor permite în continuare să călătorească cu avioane personale de jur împrejurul lumii, pentru a le transmite oamenilor cât de bine este pentru climă să plătești mai mult pentru orice produs în timp ce veniturile ți se reduc.
Care este însă opinia trimisului special pentru schimbările climatice al președintelui SUA, nimeni altul decât fostul secretar de Stat John Kerry. ”Este fezabil? Vom depăși acest prag? Cred că da. Este suficient? Nu. Dar este tot ce putem face acum”, a spus Kerry despre reducerea cu 52% a emisiilor anunțată de Biden.
În administrația Obama din care a făcut parte Kerry se afla și Steven Koonin, subsecretar de stat pentru Energie, însărcinat cu gestionarea problemelor climatice. După ce a părăsit guvernul, Koonin și-a schimbat optica. În curând va apărea ”Ce ne spune știința climei, ce nu ne spune și de ce contează”, un volum semnat de Koonin. Acest profesor de fizica de la Californian Institute of Technology este convins acum că adevărata criză a climei este, de fapt, o criză privind onestitatea politicii, a științei și a presei. Într-un articol publicat de The Wall Street Journal, Koonin spune că reducerea emisiilor nu va putea fi vreodată într-atât de mare încât să facă vreo diferență. ”Am construit modele și i-am văzut pe alții făcând asta vreme de 45 de ani. Modelele climatice nu sunt unele în care să ai încredere și cu atât mai puțin unele pe care să pariezi trilioane de dolari”, spune el, adăugând că oamenii de știință mai tineri încep să scape din vedere diferența dintre simulare și realitate.
Koonin este de acord că clima s-a încălzit cu un grad Celsius începând de la 1900 și că se va mai încălzi cu un grad în acest secol, însă el nu vede de ce lumea ar trebui să renunțe brusc la combustibilii fosili, chiar dacă India, China sau Indonezia ar fi convinse să renunțe la prosperitate pentru a salva planeta. Oamenii au început să creadă că dioxidul de carbon este ceva care poate crește și care poate fi redus, însă 40% din dioxidul de carbon emis acum un secol se află în atmosferă. Încălzirea pe care o produce are loc încet, după cum reducerea emisiilor de carbon va avea și ea un efect redus și îndepărtat in timp. Koonin și alți oameni de știință consideră că efectele încălzirii climei vor fi mai lente decât o arată alarmiștii, scrie The Wall Street Journal.
John Kerry, actualul însărcinat al președintelui SUA pentru climă, a spus că reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon nu ar avea niciun efect dacă acest lucru nu este făcut și de țările în curs de dezvoltare, iar aceste țări au puține motive să renunțe la dezvoltare. Prin urmare, Koonin propune ca, în locul planurilor grandioase, acțiunea să se reducă la nivel local, pentru a avea mai puțin smog, mai puține deșeuri din plastic și ceva mai multe slujbe în domeniul protecției mediului. ”Lăsați baltă aspectele globale”, a spus Koonin.
Iar cel mai bun exemplu este india. Ministrul indian al Eneregiei a fost citat recent de BBC spunând următoarele: ”Lumea dezvoltată emite 80% din dioxidul de carbon și avem 800 de milioane de oameni care nu au acces la energie electrică. Nu poți să spui că vei reduce emisiile la zero, au și ei dreptul să se dezvolte, să construiască zgârie nori și să aiba un standard de viață mai bun, nu-i poți opri”. ”Sună bine să spui că în 2060 vom ajunge la zero emisii, însă doar sună bine. Iertați-mă, dar nu pot spune decât că este o fantezie”.
Toti vorbesc despre preturi si afaceri, si nici unul despre sanatatea omului si a planetei