Creșterea salariului minim pe economie va fi groparul firmelor mici, se plâng antreprenorii

Amintim că, salariul minim brut pe economie în România, de la 1 ianuarie 2025, este de 4.050 de lei pe lună , echivalentul a aproximativ 24,5 de lei pe oră, în timp ce salariul net este de aproximativ 2.574 de lei.

Blocul Național Sindical (BNS), cer creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei în 2026. Solicitarea BNS nu vine întâmplător, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, INS, inflația se apropie de pragul psihologic de 10%. Prin urmare, putereaa de cumpărare a angajaților este pusă la grea încercare.

Cu toate acestea, în aceeași economie șubredă, printre modificări impredivizibile ale Codului fiscal și confruntându-se cu incertitudini și riscuri, trebuie să supraviețuiască și sectorul privat.

Managerii atrag atenția celor care solicită creșterea salariului minim și spun că e posibil să asistăm la o perioadă cruntă pentru firmele mici și mijlocii, care nu-și permit în mod real să majoreze bugetele de cheltuieli, pentru că nu vorbim despre o creștere bazată pe productivitate, ci despre una din pix.

Firmele se tem de creșterea costurilor și amenință cu insolvențe, falimente și concedieri

Firmele locale subliniază că salariile trebuie ajustate automat în funcție de inflație și productivitate, iar în acest moment sectorul de business este mult prea vulnerabil să suporte brusc o astfel de creștere a costurilor cu personalul.

Consecințele? Mediul privat ar putea începe să facă disponibilizări de personal sau chiar ar putea ajunge în insolvență și faliment.

Mai mult, patronatele spun că, în ultimii ani, au fost nevoite să suporte o creștere susținută a salariului minim, marcând astfel una dintre cele mai rapide evoluții din UE.

Astfel, potrivit Concordia, salariul minim brut a crescut cu circa 85% în ultimii cinci ani, una dintre cele mai rapide evoluții din Uniunea Europeană. „Această dinamică a determinat deja o creștere rapidă a întregii grile salariale și a generat presiuni semnificative asupra costurilor cu forța de muncă în toate sectoarele economiei”, au transmis recent reprezentanții.

„Suntem într-o situație economică dificilă. Ne dorim o economie competitivă, productivă, cu valoare adăugată mare, care să permită firmelor să remunereze competitiv angajații. Dar contextul actual nu ne permite acest lucru. Capacitatea reală a economiei nu permite noi creșteri ale salariului minim. Acest fapt ar însemna efecte contrare față de ce ne dorim”, a declarat Călin Ile, vicepreședinte Confederația Patronală Concordia.

De asemenea, există riscul ca o majorare a salariului minim să nu se reflecte neapărat într-o menținere sau îmbunătățire a puterii de cumpărare. Există semnale de la economiști care avertizează că un astfel de pas ar duce la o creștere a inflației.

O soluție care ar putea fi însă acceptată atât de patronate, cât și de sindicate, ar putea fi scăderea poverii fiscale pe muncă. Practic, statul să relaxeze impozitarea muncii, iar astfel o mai mare parte din salariul brut să ajungă, de fapt, în buzunarul angajatului. Totuși, într-o perioadă atât de dificilă, în care se caută soluții pentru acoperirea rapidă a deficitului bugetar, e foarte puțin probabilă o astfel de măsură.

Rămâne de văzut cum va gestiona Executivul condus de Ilie Bolojan balanța sensibilă între cererile justificate ale angajaților și imposibilitatea managerilor de a ține pasul cu politica fiscală și costurile crescute.