Cristina Trăilă critică dur managementul proiectului SMR Doicești: „Un proiect strategic nu poate funcționa pe bază de grabă politică”

Cristina Trăilă a publicat o poziție fermă pe rețelele sociale cu privire la controversele instituționale apărute în jurul proiectului nuclear SMR Doicești. Fost bursier al Departamentului de Stat al SUA în 2012, pe teme de transparență și responsabilitate guvernamentală, oficialul a subliniat că respectul pentru cetățeni implică o gestionare riguroasă a banului public, exclusă de actuala grabă administrativă din sectorul energetic.

Care este problema?

„De câteva zile se rostogolește o temă falsă despre proiectul SMR Doicești și se naște o întrebare legitimă: cum a ajuns un proiect strategic, pornit cu potențial real pentru România, să genereze atât de multe controverse legate de guvernanță, autorizare și credibilitate instituțională?”, a semnalat Cristina Trăilă. Aceasta a explicat că, deși proiectul a debutat ca o inițiativă solidă — bazată pe un parteneriat strategic cu NuScale Power, susținere americană puternică și promisiunea securității energetice —, parcursul său s-a îndepărtat periculos de logica tehnică etapizată.

Mai jos se poate regăsi postarea Cristinei Trăilă:

Decizii de investiție luate fără fundamente tehnice închise

Principala problemă semnalată de Trăilă vizează aprobarea Deciziei Finale de Investiție (FID) și trecerea la etapa a treia de dezvoltare, deși documentele arată că fundamentele tehnice, financiare și de reglementare nu sunt complet închise. Conform calendarului inițial, etapa FEED 2 trebuia să livreze integral estimările consolidate de cost, analiza de securitate, structura de finanțare și notificarea oficială conform Articolului 41 din Tratatul Euratom.

În realitate, proiectul a avansat forțat, în timp ce elemente vitale sunt încă în lucru, precum susține Secretarul General Adjunct:

• Procesul de licențiere continuă, iar investigațiile geotehnice nu sunt finalizate;

• Contractele pre-EPC se află încă în faza de negociere, iar lanțurile de aprovizionare rămân nedefinite;

• Lipsește o clarificare publică transparentă privind stadiul evaluării conform Articolului 41 Euratom, procedură obligatorie pentru investițiile nucleare din Uniunea Europeană.

„Practic, apare percepția că proiectul a trecut la FID înainte ca toate fundamentele tehnice, financiare și de reglementare să fie complet închise. În paralel, RoPower Nuclear […] a consumat deja sume importante pentru studii, consultanță, activități FEED și structurare de proiect, fără ca în spațiul public să existe încă un proiect tehnic final complet consolidat și prezentat integral”, a subliniat parlamentarul.

Suspiciuni în arhitectura financiară și avertismentul premierului Ilie Bolojan

Un alt aspect sensibil indicat de Trăilă se referă la structura comercială a companiei de proiect RoPower Nuclear, deținută în proporții egale de Nuclearelectrica (50%) și compania privată Nova Power & Gas (50%). RoPower a achiziționat terenul necesar chiar de la partenerul privat Nova Power & Gas, entitate care îl deținea înainte de lansarea oficială a programului energetic. Această tranzacție ridică întrebări legitime privind distribuția riscurilor și o modalitate considerată „stranie și cumva premeditată de a fi la locul potrivit, la momentul potrivit”.

Situația devine și mai alarmantă în contextul global, unde tehnologia NuScale se află încă în fază de validare comercială, iar un proiect similar din SUA a fost deja anulat din cauza exploziei costurilor. În acest sens, premierul interimar Ilie Bolojan a intervenit ferm, avertizând asupra riscurilor strategice.

„Premierul Ilie Bolojan a atenționat că au trecut 4 ani de la demararea proiectului și s-au facut cheltuieli consistente fără ca proiectul să fie suficient de matur pentru a fi transmis băncilor americane și agențiilor guvernamentale americane susținătoare implicate”, a menționat făcând referire la liniile de credit parțiale oferite de USExim.

În final, Cristina Trăilă a avertizat că securitatea energetică nu poate fi construită pe „excepții administrative sau optimism financiar excesiv”, concluzionând cu regret că, atunci când România demarează proiecte naționale majore, apar din nou „niște băieți care reușesc să compromită demersul național”.