Birocraţii din corpul executiv al UE par tot mai ataşaţi de aplicarea pedepselor, exemplul cel mai bun fiind stabilirea unei penalităţi de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat care va fi plătită de statele care trebuie să îndeplinească o cotă de azilanţi redistribuiţi, potrivit independent.md.
Analiştii Bloomberg cred că abordarea Comisiei Europene este greşită, mai ales în contextul în care valul de refugiaţi pare să mai piardă din intensitate.
Europa ar trebui să aibă o abordare pe termen lung în problema crizei refugiaţilor, stabilirea cotelor nefiind de foarte mare folos într-un spaţiu de liberă circulaţie.
În spaţiul Schengen, orice azilant se poate stabili într-o ţară pentru a pleca apoi spre destinaţia ţintită iniţial.
Nu trebuie uitat nici faptul că scopul principal a fost dintotdeauna reducerea influxului de refugiaţi în regiune şi nu managementul de moment al unei situaţii particulare.
Acordul încheiat cu Turcia în privinţa reducerii numărului de refugiaţi şi programul de redistribuire în interiorul UE pot reprezenta puncte de pornire în găsirea unei soluţii, dar nu se constituie într-o soluţie finală a crizei refugiaţilor.
Întărirea frontierelor externe ale UE şi constituirea unei baze comune de date cu refugiaţii intraţi pe continent sunt şi ele chestiuni cruciale în această problemă, dar un alt punct de pe listă îl reprezintă şi eliminarea restricţiilor pentru azilanţi de pe pieţele de muncă din cele 28 de state.
Recompense în loc de amenzi
Din acest punct de vedere, Comisia Europeană ar trebui să încerce să recompenseze statele care acceptă refugiaţi decât să le amendeze pe cele care nu îi vor, arată sursa citată.
Sigur, cheltuielile ar fi destul de ridicate, de genul a 35 miliarde euro din bugetul anual de 143 miliarde al UE.
Pentru unele ţări europene stimulentele acordate pentru primirea refugiaţilor nu ar avea nicio valoare, atâta vreme cât acestea au adoptat politici naţionaliste. Însă nu toate închid ochii în faţa dramei trăite de pribegii ajunşi la poarta Europei.
Marea Britanie, spre exemplu, chiar dacă nu a preluat decât 3% din totalul refugiaţilor aflaţi pe continent, are ample programe de ajutorare a guvernelor din Iordania, Liban şi Turcia, acolo unde se concentrează grosul populaţiei fugite din Siria de teama atrocităţilor războiului.
La fel, statele din spaţiul euro-atlantic pot contribui pentru securizarea unor zone de protecţie, cu tabere de refugiaţi, chiar pe teritoriul sirian. Pe măsură ce criza refugiaţilor ameninţă să crească în intensitate, liderii Europei vor trebui să se dovedească mult mai flexibili şi inventivi, încheie Bloomberg.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.