Doar o mică parte din prejudiciile provenite din infracţiuni sunt recuperate în România, iar la nivelul instituţiilor publice nu există o statistică a cuantumului sumelor recuperate de autorităţi, sunt concluziile unei dezbateri organizate joi de Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ).
Radu Nicolae, de la Centrul de Resurse Juridice, a declarat în timpul dezbaterii că hotărârile judecătoreşti nu au efect descurajant dacă infractorii rămân cu banii pe care i-au obţinut din crima organizată sau corupţie, iar instituţiile statului sunt reticente să facă publice sumele recuperate în urma deciziilor definitive din instanţe.
CRJ a efectuat un studiu pe 10 dosare de mare corupţie şi pe baza informaţiilor primite de la instituţiile publice a reieşit că doar 50% din sumele calculate ca prejudicii au fost recuperate de la infractori.
Specialiştii de la CRJ au afirmat că instituţiile publice, printre care şi ANAF, sunt reticente în a pune la dispoziţia organizaţiilor neguvernamentale informaţii despre cuantumul sumelor recuperate de la cei condamnaţi.
„ANAF a spus că toate datele reprezintă secret fiscal, Ministerul Agriculturii a susţinut că nu identifică hotărârea judecătorească, alte ministere ne-au spus să ne adresăm ANAF şi aşa se închide cercul. Din 37 de hotărâri judecătoreşti definitive, pentru 10 hotărâri am primit date de la instituţii şi autorităţi publice. Pentru aceste 10 hotărâri, prejudiciul a fost de un milion de euro”, a spus Radu Nicolae, citat de Agerpres.
Cornel Călinescu, şeful Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei, a propus ca instituţiile implicate în recuperarea prejudiciilor din infracţiuni să raporteze datele respective la Ministerul Justiţiei.
Alexandra Mihaela Şinc, consilier al procurorului general Tiberiu Niţu, a arătat că o mare problemă pe care o au procurorii este aceea a identificării bunurilor inculpaţilor, pentru a fi indisponibilizate după începerea urmăririi penale.
Ea a susţinut că ar fi nevoie de o bază de date centralizată, unde procurorii să găsească informaţii despre bunurile mobile şi imobile ale persoanelor cercetate, inclusiv a conturilor bancare.
„În prezent, principalul obstacol în ceea ce priveşte indisponibilizarea bunurilor este găsirea imobilelor şi conturilor persoanei cercetate. Abia aici începe adevărata problemă, pentru că, alături de ancheta penală propriu-zisă, suntem nevoiţi, acum, să desfăşurăm şi o adevărată anchetă financiară”, a precizat Mihaela Şinc.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.