Cum a ajuns Ungaria să dețină zeci de clădiri de patrimoniu din România. Statul român le-a abandonat complet

Un program strategic al guvernului de la Budapesta a permis statului maghiar să achiziționeze zeci de clădiri de patrimoniu din România. Interesul vizează în mod special imobilele din Transilvania, având în vedere că aceste construcții prețioase prezintă o legătură directă cu istoria Ungariei.

O investigație amplă, publicată de Libertatea, scoate la lumină mecanismul din spatele acestei expansiuni imobiliare. Achizițiile au fost realizate ca o decizie politică asumată în mod direct de fostul cabinet condus de Viktor Orbán.

În anul 2020, Guvernul ungar a înființat Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (KEÉÖMA), după ce Parlamentul de la Budapesta a cerut oficial protejarea clădirilor de patrimoniu maghiar din țările vecine. Noua entitate a primit fonduri uriașe și a integrat companii de stat pentru a administra eficient aceste achiziții.

Zeci de milioane de euro și intermediari discreți

Bugetele alocate pentru această campanie transfrontalieră au fost considerabile. Statul maghiar a transferat în proprietatea noii fundații două mari companii de stat, Manevi Zrt. și Comitatus-Energia, și au avut alocat inițial un buget de peste 15 milioane de euro.

Ulterior, compania Manevi Zrt. a fondat la Satu Mare societatea Manevi Pro Transilvania SRL. Capitalul social al acestei firme locale a ajuns rapid la peste 57 de milioane de euro, sumă destinată exclusiv achizițiilor imobiliare.

Potrivit sursei citate, statul maghiar a apelat frecvent la intermediari pentru a masca intențiile în cadrul acestor tranzacții. Fundații finanțate de Budapesta sau firme private au cumpărat inițial imobilele de la proprietarii de drept, pentru ca mai apoi, dreptul de proprietate să fie transferat discret către societățile controlate de statul ungar.

Harta clădirilor istorice preluate din Transilvania

Campania a debutat spectaculos în anul 2018, moment în care a fost cumpărat Hotelul Dacia din Satu Mare. Această clădire istorică fusese abandonată în ruină după o privatizare eșuată și o lipsă totală de investiții.

Anul 2021 a marcat vârful acestei scheme imobiliare. Portofoliul maghiar s-a extins cu edificii simbolice, pe listă se numără Castelul Teleki din Baia Mare, Hotelul Ardealul și Teatrul Vechi din municipiul Arad. De asemenea, statul vecin a preluat Hotelul Parc din Oradea, Hotelul Onix din Băile Tușnad și Castelul Bornemisza din localitatea Ilia.

Tranzacții similare au implicat Fundația Sapientia, care a preluat clădirea Hotelului Melody din centrul orașului Cluj-Napoca. Singura achiziție majoră anulată ulterior în instanță a fost cumpărarea Castelului Wesselényi din Jibou.

Legislația românească și nepăsarea autorităților

Legislația națională românească protejează în mod strict monumentele istorice. Legea 422 din 2001 stipulează clar regula: înstrăinarea unui astfel de imobil privat se face doar dacă statul român refuză achiziția. Ministerul Culturii și primăriile au prioritate absolută la cumpărare prin exercitarea dreptului de preemțiune.

Cu toate acestea, autoritățile române au ales constant să nu achiziționeze aceste clădiri degradate. Reprezentanții statului au cedat oficial dreptul de preemțiune de fiecare dată când un imobil a fost scos la vânzare. Deși unii parlamentari români au criticat dur această atitudine de abandon, demersurile lor politice au rămas fără niciun efect practic.

În contrast, Slovacia a blocat o inițiativă identică a Ungariei. Fostul ministru slovac de Externe, Ivan Korcok, a cerut explicații publice pe această temă, iar la doar o zi distanță, Ungaria a anulat programul similar de achiziții din statul vecin.

Schimbări radicale de strategie la Budapesta

Situația regională s-a modificat destul de mult în ultimele luni. Noul executiv condus de Péter Magyar a schimbat strategia guvernamentală de la Budapesta, iar în luna august, premierul ungar a decis dizolvarea fundației KEÉÖMA.

Actualul guvern a constatat o realitate financiară critică. Majoritatea celor 41 de clădiri cumpărate de vechiul cabinet au rămas abandonate și necesită fonduri uriașe pentru lucrările de restaurare. Dintre acestea, un număr de 26 de imobile, deci mai mult de jumătate, se află pe teritoriul României.

Mai mult, Péter Magyar a decis sistarea finanțării pentru Fundația Eurotrans, organizația care a gestionat timp de 11 ani dosarele de naturalizare pentru etnicii maghiari. Executivul de la Budapesta a acuzat fundația de implicare politică partizană în procesul electoral. Începând de anul viitor, procesul de obținere a cetățeniei va fi preluat exclusiv de diplomații maghiari acreditați în România.