Cum acționează criminalitatea în timpul pandemiei

În această perioadă de pandemie, consumatorii se expun pericolelor dacă achiziționează și consumă produse contrafăcute sau provenite din surse ilicite. Conform asociației Activ, infractorii s-au grăbit să profite de oportunități și să exploateze această criză adaptându-și modul de operare sau implicându-se în noi activități criminale. “Trăim în momentul de față vremuri complicate, în care trebuie să ținem cont de reguli noi, de provocări care ne pun la încercare. Din păcate, pe fondul stării generale de teamă și incertitudine, în jurul nostru există indivizi care speculează cu iresponsabilitate criminală nevoia de medicamente, echipamente de protecție, alimente și alte produse de bază. Vă sfătuim să fiți prevăzători și să nu acționați impulsiv prin achiziția de produse din surse dubioase. Este necesar, mai mult decât oricând, să fim noi înșine prima linie de apărare împotriva acestor infractori”, a declarat Daniel Mărăcineanu, director general Asociația Activ.

Europol a publicat un raport care analizează evoluțiile actuale care se încadrează în patru domenii principale ale criminalității: criminalitatea cibernetică, frauda, bunuri contrafăcute și substandard, crima de proprietate organizată.

Numărul atacurilor cibernetice împotriva organizațiilor și persoanelor fizice este semnificativ și se preconizează că va crește. Infractorii au folosit criza COVID-19 pentru a efectua atacuri de inginerie socială tematice în jurul pandemiei pentru a distribui diverse pachete malware. Infractorii cibernetici vor încerca, de asemenea, să exploateze un număr tot mai mare de vectori de atac, deoarece un număr mai mare de angajatori instituie telemuncă și permit conexiuni cu sistemele organizațiilor lor. Spre exemplu, Republica Cehă a raportat un atac cibernetic asupra Spitalului Universitar Brno, care a forțat spitalul să-și închidă întreaga rețea IT, să amâne intervențiile chirurgicale urgente și să redirecționeze noi pacienți la un spital din apropiere.

Evazioniștii s-au grăbit să adapteze binecunoscutele scheme de fraudă pentru a valorifica anxietățile și temerile victimelor pe tot parcursul crizei. Acestea includ diferite tipuri de versiuni adaptate ale schemelor de fraudă prin telefon, escrocherii de aprovizionare și escrocherii de decontaminare. Se preconizează că un număr mare de sisteme de fraudă noi sau adaptate vor apărea în următoarele săptămâni. Un alt exemplu, o anchetă susținută de Europol se axează pe transferul a 6,6 milioane EUR de către o companie către o societate din Singapore pentru a achiziționa geluri de alcool și măști FFP3/2. Bunurile nu au fost niciodată primite.

Vânzarea de produse de sănătate și sanitare contrafăcute, precum și a echipamentelor individuale de protecție și a produselor farmaceutice contrafăcute a crescut de la izbucnirea crizei. Există riscul ca falsificatorii să utilizeze penuria de aprovizionare cu anumite bunuri pentru a oferi din ce în ce mai multe alternative contrafăcute, atât online, cât și offline. În perioada 3-10 martie 2020, peste 34.000 de măști chirurgicale contrafăcute au fost confiscate de autoritățile de aplicare a legii din întreaga lume în cadrul operațiunii PANGEA sprijinită de Europol.

Diferite tipuri de scheme care implică furturi au fost adaptate de infractori pentru a exploata situația actuală. Printre acestea se numără și binecunoscutele escrocherii care implică uzurparea identității reprezentanților autorităților publice. Se preconizează că spațiile comerciale și unitățile medicale vor fi din ce în ce mai vizate pentru spargerile organizate.

„În timp ce multe persoane sunt angajate să combată această criză și să ajute victimele, există, de asemenea, infractori care s-au grăbit să profite de oportunitățile de exploatare a crizei. Acest lucru este inacceptabil: astfel de activități infracționale în timpul unei crize de sănătate publică sunt deosebit de amenințătoare și pot prezenta riscuri reale pentru viețile omenești. Acesta este motivul pentru care este relevant mai mult ca niciodată să se consolideze lupta împotriva criminalității. Europol și partenerii săi de aplicare a legii colaborează îndeaproape pentru a asigura sănătatea și siguranța tuturor cetățenilor”, a declarat Catherine De Bolle, director executiv al Europol.

De asemenea, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) avertizează că au fost confiscate 36 milioane de unități de medicamente în valoare de 7,9 milioane de euro, printre care pseudoefedrină, medicamente anticanceroase, antihistaminice, anxiolitice, medicamente pentru disfuncție erectilă, regulatori hormonali și metabolici, narcotice, analgezice, antiestrogeni, antivirale, hipnotice și substanțele dopante. Aceste organizații spun că tendințele îngrijorătoare ale traficului de medicamente continuă: Intensificarea traficului de medicamente oncologice furate din spitale în UE; Asia rămâne principala regiune-sursă atât pentru medicamente, cât și pentru produsele de dopaj; Medicamentele sunt deturnate de la lanțul legal de aprovizionare de către angrosiști și revândute grupurilor infracționale; Medicamentele sunt eliberate ilegal cu rețete medicale falsificate sau furate, cu sau fără ajutorul medicilor și farmaciștilor, și apoi revândute direct grupurilor infracționale sau persoanelor fizice; Produsele doping sunt vândute în principal online; Medicamentele contrafăcute și substanțele dopante sunt fabricate și ambalate ilegal în laboratoare subterane adesea în UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.