Bugetul pentru 2020 include cheltuieli totale de 399,22 miliarde de lei (35,4% din PIB) și prognozează încasări de 358,59 miliarde de lei (31,8% din PIB), potrivit strategiei fiscal-bugetară pe 2020, publicată joi.
Cheltuielile urmează să crească în 2020 cu 26,5 miliarde de lei, într-un ritm mai lent față de anii trecuți, cu 7%, în timp ce bugetul este construit pe o creștere a veniturilor de 10%, (31,95 miliarde de lei) un ritm similar ca în 2019. Consolidarea bugetară din strategie presupune implicit o reducere a cheltuielilor bugetare de 0,5% din PIB față de acest an.
Soldul bugetar va avea astfel un deficit de 3,6% din PIB în 2020, echivalentul unui necesar de finanțare de 40,63 miliarde de lei, și de 3,3% din PIB în 2021, în termeni nominali similar cu cel din anul 2020, de 40,61 miliarde de lei. În 2019, deficitul bugetar estimat la finalul anului este de 4,4% din PIB, respectiv 46,10 miliarde de lei, urmând ca în 2022 deficitul să reinter în limita de 3% prevăzută de tratatele europene, fiind de 2,53% din PIB.
Creșterea veniturilor se bazează în principal pe majorarea contribuțiilor din: asigurări sociale (34,3% din total, plus de 12 miliarde de lei), din TVA (20,3%, plus de 6,5 miliarde de lei), accize (9,5%), alte venituri fiscale (9%, plus de 5,5 miliarde de lei), sume primite de la UE (8,3%), impozit pe venit și salarii (7,1%). Creșterea veniturilor se fundamentează și pe majorarea salariilor minime și medii. În ceea ce privește veniturile din accize, acestea ar putea fi supra-estimate având în vedere că eliminarea supra-accizei la carburanți și supra-impozitarea contractelor part-time au un impact de circa 0,4% din PIB, sau 4 miliarde de lei. Având în vedere că legea de eliminare nu a fost promulgată construcția bugetară nu a luat în calcul impactul preconizat.
Potrivit strategiei fiscal-bugetare, cheltuielile de investiții ar urma să crească în 2020 cu peste 12% la 4,3% din PIB de la 4,15% în 2019, însumând în termeni nominali 48,74 miliarde de lei și 50 miliarde de lei în 2022, echivalentul a 3,83% din PIB în condițiile unei creșteri economice prognozate de peste 4%.
Cheltuielile de personal urmează să se cifreze la aproape 110 miliarde de lei în 2020, ceea ce reprezintă un ritm de creștere de 7% față de 2019. Pentru 2021 creșterea cheltuielilor de personal se va tempera și mai puternic, crescând cu 5 miliarde de lei la 114,75 miliarde de lei, un avans de doar 4,6% în comparație cu creșterile din ultimii ani de câte două cifre. La capitolul cheltuieli cu bunuri și servicii se înregistrează o temperare puternică, acestea urcând cu doar 3,6% urmând să însumeze aproape 51 miliarde de lei în 2020. Temperarea va continua în 2021, la o creștere de doar 0,3%, ajungând la 51,13 miliarde de lei.
Cheltuielile cu asistența socială, considerate ca fiind subestimate de către Consiliul Fiscal în opinia asupra strategiei, publicată joi, se majorează la 131 miliarde de lei, un avans de peste 14% în 2020 față de 2019. Acestea sunt prognozate să urce apoi cu 13,6% în 2021 pentru a atinge 149 miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB, în condițiile în care la 1 septembrie 2020 pensiile se majorează cu 40%. Costul cu dobânzile sunt estimate la 13,95 miliarde de lei, la 1,2% din PIB, o creștere de 7,9% față de 2019. Acestea vor atinge 15 miliarde de lei în 2021, în timp ce subvențiile acordate se vor ameliora la un ritm de creștere de 2%. Acestea se vor cifra la 7,29 miliarde de lei, urmând să scadă în 2021 cu 0,6% la 7,24 miliarde de eli.
Per ansamblu, toate cheltuielile guvernamentale cresc în 2020 față de 2019, cu excepția celor din contul „alte transferuri”, unde se marchează o scădere de 5,8 miliarde de lei, de la 43,33 miliarde de lei la 37,51 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o tăiere de peste 13%, factura fiind de 3,3% din PIB în 2020.
Se vor anula gratuitățile de transport acordate studenților de către PSD (bine că Dragnea a fost închis, altfel le acorda gratuitate și la transportul aerian), dar și enormele sume acordate asistaților social care mimează munca în folosul comunității, fără a fi verificați de către primării? Poate ar trebui consultat, aici, Cataramă. Dar cu studiile finanțate de stat, fără ca România să beneficieze de serviciile absolvenților instituțiilor superioare de învățământ, care preferă să plece pe alte meleaguri după ce au luat lumină la facultățile românești, cum rămâne? Întrebați pe Cataramă.
Noul Purtator de Cuvint al BNR, dl. Marian Ceausescu a Reiterat cu Emfaza intr-o conferinta de Presa situatia regretabila in care cele doua Institutii au ajuns datorita Lipsei Comunicarii intre BNR si Palatul Victoria.
Dl. Marian Ceausescu il Avertizeaza blind dar Ferm pe Interlopul Vasile Florin Citu cu referire la Bugetul totalmente Nerealist pe 2020. Conducerea BNR spera ca anul viitor va produce un Miracol si o Motiune de Cenzura care sa poata garanta o Romanie Normala.
Este un buget dragutz, simpatic,pe intelesul tuturor. Am impresia ca s-a omis ca sa se dea la fiecare cetatean,indiferent de etnie si dantura,cate o bicicleta chinezeasca pt congestionarea traficului orban.
Dupa ultima sedinta foto, bugetul arata bine. A fost luat un ban de Or-ban si a fost redirectionat catre Ministrul Demagogilor. In rest ce sa zic? Bugetul e suficient de inalt, de dolofan, tunsoarea e regulamentara, in stil securist. Totusi parca privirea e putin cam tampa. Sa speram ca va aparea la timp ca si cel mai sexi calendar, lansat de piata, pentru anul 2020. Turcanu neaparta sa apra in poza costumata in tinuta roz, iar Citu facandu-si selfi cu o multime de pinguini in spatele sau. In poza sa para si Plavanul calare pe un catar cu capul bandajat aflat in fata lui Orban culcat cu spatele la natiune si fata la pamant. As dori ca slogabul bugetului sa fie: „Pentru o natie subpamanteana e suficient un partid ozeneistic si un capitan fara cap”