Noua formă a legii privind darea în plată, aşa-numita lege „dai casa şi scapi de datorii” îi va exclude pe cei care şi-au luat locuinţe pentru afaceri. În plus, actul normativ corectat se va aplica şi persoanelor care au fost deja exectuate. „Am depus astăzi, la Senat, amendamentele la Legea dării în plată. Am introdus sintagma de ‘consumator’ în loc de ‘persoană fizică’, ceea ce face ca profesioniştii, adică cei care au luat credit pentru afaceri, să fie excluşi”, a declarat liberalul Daniel Zamfir, iniţiator al legii aflate la reexaminare în Parlament. Acesta spune că a modificat şi termenul până la care clientul poate notifica banca, astfel încât cele două părţi, clientul şi instituţia bancară, pot negocia timp de 30 de zile până să se ajungă la darea în plată.
Zamfir a mai spus că noua lege se va aplica şi persoanelor care au fost deja exectuate, astfel încât oamenii pot merge la instanţă să ceară sistarea propririi pe venituri. Totodată, actul normativ se va aplica şi garanţilor împrumuturilor luate pentru cumpărarea unei case.
„Avem şi propuneri de modificări de tehnică legislativă, pe care sunt convins că le vor dezbate colegii senatori şi deputaţi în comisiile de specialitate şi vom scoate cea mai bună formă. Nu vom introduce sub nicio formă plafoane sau criterii din cel puţin două motive: 1. Legea ar fi discriminatorie în acele condiţii, pentru că vorbim despre oameni îndatoraţi. O sumă mai mare contractată/datorată nu reflectă neapărat statutul social (bogat/sărac) 2. Avem referinţe despre legea dării în plată în Spania, care a devenit total inaplicabilă din cauza plafoanelor şi criteriilor restrictive din lege. Mai mult, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în 8 octombrie 2015, prin care critică legea spaniolă şi cere Comisiei Europene să modifice Directiva şi să introducă darea în plata obligatoriu în toate ţările membre. Mai pe româneşte, nu e bun drumul pe care a mers Spania!“, a declarat Zamfir.
La jumătatea lunii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului legea privind dare în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite invocând faptul că actul normativ riscă să creeze noi dificultăţi. „Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi
dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, a scris atunci, pe Facebook, Klaus Iohannis.
Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Aplicarea acestui concept este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arată în solicitarea preşedintelui către Parlament.
„Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor”, se mai spune în solicitare.
Cel mai mare adversar al legii dării în plată votată de Parlamentul României a fost Banca Naţională a României. Oficialii BNR susţin că aceasta poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit si putind conduce la costuri pentru contribuabil.
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a declarată că legea dării în plată ar trebui să fie modificată astfel încât să se aplice voluntar şi doar pentru cei care au cu adevărat nevoie. Chestionat fiind cum ar putea accepta băncile să aplice voluntar darea în plată, având în vedere că multe dintre cele cu credite în franci elveţieni au negociat prea puţin cu clienţii în dificultate, reprezentantul BNR a spus că
“dacă există, asemenea situaţii sunt greşite”. “Aici (în cazul proiectului privind darea în plată – n.r.) nu vorbim de incidenţa unui caz fortuit, de o situaţie externă, imprevizibilă, impredictibilă şi care a schimbat complet raporturile contractuale, cum a fost situaţia creditelor în franci elveţieni. În acea situaţie, este în continuare recomandabilă şi necesară împărţirea poverii între bancă şi client. (…) Însă, în general, nu din motive de legislaţie, nu din motive de principii bancare, ci motive de principii umane, iertarea de datorii trebuie să fie o situaţie excepţională, pentru cei în situaţii excepţionale, altfel nu mai există cuvânt, încredere între oameni. De ce ar trebui să apară această chestiune între bănci şi să n-apară între persoane fizice? De ce la un moment dat să nu apară această soluţie în micile noastre împrumuturi, pe care ni le dăm noi unii altora?”, a mai spus Olteanu.
Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, afirma în luna noiembrie că legea va provoca o pierdere de 2-4 miliarde de lei în sistemul bancar.
Potrivit situației la sfârșitul lunii octombrie 2015, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanții ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori (unii debitori au mai multe credite). Din totalul acestor credite doar aproximativ 37% erau credite ipotecare, pentru achiziție de locuințe. Diferența de circa 63% sunt credite pentru investiții imobiliare sau alte credite cu garanții imobiliare. Din totalul celor care și-au achiziționat o casă, 3.742 de persoane fizice au restanțe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară. Restul restanțelor – aproximativ 14.500 de restanțieri peste 90 de zile apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuințe, depozite colaterale, alte bunuri
neimobiliare etc). Sunt însă și alți debitori cu restanțe sub 90 de zile precum și buni platnici care își achită cu greu ratele scadente și care au nevoie de sprijin.
Suma restantă totală la creditele cu garanții ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele ipotecare, deci la creditele pentru achiziția de locuințe.
De asemenea 1.317 de persoane au luat credite cu valori între 150 de mii și 500 de mii de euro, 60 de persoane au luat credite cu valori între 500 de mii de euro și 1 milion de euro, 21 de persoane au luat credite cu valori între 1 și 2 milioane de euro și 4 persoane au luat credite cu valori peste 2 milioane de euro. Suma valorii creditelor luate de aceste 1402 persoane este de 1,7 miliarde lei (cca. 1,2 milioane lei per credit). Aceste date indica faptul ca exista credite pentru care nu se justifică o funcție de protecție socială a legii.
Pe măsură ce crește valoarea creditului, se înrăutățește disciplina de plată – riscul de neplată (raportul dintre suma restantă și suma datorată) crește astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150 de mii de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro, și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.