Cum se fac licitaţiile deştepte şi afacerile profitabile?

Şi cartea de identitate este o bună afacere. Tipărirea, programul, baza de date, toate costă. Unii au câştigat din cartea de identitate mai mulţi bani decât au luat mii de oameni care şi-au ridicat salariile sau beneficiile de la casierii, pe baza aceluiaşi act atât de comun cetăţenilor români.

De exemplu, Ministerul Administraţiei şi Internelor derulează prin CNABDEP (care s-a tradus cam aşa: Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor) şi care acum s-a modernizat. Se numeşte DEPABDEP (adică Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date). Adică mai simplu şi mai accesibil publicului larg. Şi această instituţie care deţine datele despre tot (care nu a pus încă românilor cip şi cercel înseriat în ureche!) are de pe vremea ministrului Vasile Blaga un contract cu o firmă mare iubitoare de instituţii ale statului. Se numeşte Concept Electronics SRL. Într-o scurtă prezentare, firma rapidelor soluţii profesionale în materie de baze de date se recomandă astfel: „Suntem onoraţi să putem menţiona printre Clienţii care au decis să se bazeze pe soluţiile şi serviciile Concept Electronics organizaţii precum: Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Conturi etc.” (urmează şi câteva bănci).

Ei bine, Concept Electronics a câştigat un contract de câteva milioane de euro pentru a asigura service-ul echipamentelor utilizate la tipărirea cărţilor de identitate şi cărţi de alegător (dispărute între timp în malaxorul timpului!). Un contract-cadru şi patru contracte subsecvente totalizând 3 milioane de euro i-au fost acordate pentru că sereleul nostru, producător inclusiv de calculatoare, avea reţea de parteneri la nivel naţional. Subcontractorii erau interzişi prin caietul de sarcini. A câştigat deci Concept Electonics şi tot ea a angajat subcontractori într-o veselie. Nimeni nu i-a mai zis însă nimic. Clauza cu interzicerea utilizării subcontractorilor a fost doar la început pentru a deschide porţile pentru Concept Electronics? Şi pe urmă, pace bună! Ca în toate caietele de licitaţie cu condiţii de participare ba legate de lungimea nasului, de numărul ochilor de sticlă sau de numărul neamurilor din Interne sau din servicii. În 2010, fiind singura firmă de electronice cu nasul lung şi cu o mână în casieria de la Interne, Concept Electronics a mai câştigat un contract-cadru pe încă doi ani cu acelaşi obiect de activitate: service pentru echipamentele de tipărire cărţi de identitate şi de alegător (pentru piesa „O scrisoare pierdută”). Valoarea maximă, alte 4 miloane de euro. Ba în 2009, cu prilejul alegerilor pentru Parlamentul European, Concept Electronics a mai ciupit un pui de contract. Un mic serviciu de 150.000 de euro, acordat prin procedura „luaţi-l repede că n-avem timp de licitaţie!”. Asta de parcă alegerile pentru Parlamentul European ar fi căzut din cer.

Iată o firmă dinamică, eficientă, profitabilă! Cu numai 30 de angajaţi, în 2009, Concept Electronics a obţinut următoarele rezultate financiare:

Cifra de afaceri: 16.600.454 lei
Profitul net: 1.285.900 lei
Pierdere net: 0 lei
Profit brut: 1.551.858 lei
Pierdere brut: 0 lei

Unora chiar le este greu să producă o pierdere, mai ales după contracte cu aşa parteneri de prestigiu! Într-un interviu de complezenţă publicat în revista „Dilema Veche”, acţionarii, familia Dragoi, declarau pe o singură voce: „Considerăm că ne-a mers bine. Activitatea a fost profitabilă, creşterea ei – naturală, organică, fără tunuri şi proiecte împuşcate din ordin politic sau de altă natură. Aceasta ne permite să trăim decent, plătindu-ne, timp de 16 ani, toate taxele. Nu regretăm nimic! Oricum nu ştiam să facem altceva!”.