Cum se luptă europenii cu prețul carburanților și ce refuză Bolojan să facă

Criza energetică provocată de blocajul din strâmtoarea Ormuz este a doua criză de acest fel cu care se confruntă Europa în ultimii ani. Prețul carburanților a crescut vertiginos de când Trump și Netanyahu au decis să pornească atacul asupra Iranului. De la aproximativ 8 lei la începutul conflictului cât era motorina la pompă în România, prețul a ajuns în zona pragului psihologic de 10.

În acest context se află toate statele UE, impactate masiv în sectorul combustibilului de blocarea strâmtorii Ormuz. Din acest motiv, mai multe state membre au luat măsuri dure pentru a încerca să protejeze populația și sectoarele economice de creșterile de preț.

Donald Tusk joacă la rupere

Unul dintre liderii europeni care a jucat cel mai puternic împotriva creșterilor la prețul carburanților este premierul polonez Donald Tusk. Acesta a luat două măsuri rapide, prin care a încercat să reducă impactul pe care populația îl resimte.

Principala măsură a fost reducerea drastică a TVA-ului pe combustibil. De la 21%, cât era inițial, taxa a fost scăzută la doar 8%, conform informat.ro. Tusk a umblat și la limitele de emisii, pe care le-a ridicat la limita maximă admisă europeană.

În plus, guvernul polonez a introdus prețuri maxime la vânzarea cu amănuntul, estimând o scădere a prețurilor de până la 1,20 zloți (0,28 euro) pe litru. Accizele vor fi stabilite la 0,068 euro pe litru pentru benzină și 0,066 euro pentru motorină.

Măsurile ar urma să fie adoptate vineri de către executivul polonez.

Exemplul conservator al lui Meloni

Guvernul italian condus de Giorgia Meloni a adoptat săptămâna trecută o serie de măsuri prin care să se lupte cu creșterea în prețul carburanților. Prim-ministrul Giorgia Meloni a declarat miercurea trecută că guvernul său a aprobat o reducere de 0,25 euro (0,29 dolari) pe litru a taxelor pe combustibil, relatează Financial Post.

Măsurile valorează sute de milioane de euro, a spus viceprim-ministrul Matteo Salvini, și vor fi aplicate doar pentru o perioadă limitată de timp.

În timp ce reduce taxele, guvernul italian le solicită și companiilor petroliere să limiteze prețurile la pompă. Executivul a stabilit un plafon de 1,90 euro pe litru pentru motorină, a declarat Salvini.

Sanchez, care-l ceartă pe Trump, e și el afectat

Guvernul spaniol a fost principalul opozant european al lui Trump în decizia acestuia de a porni războiul împotriva Iranului. Prețul carburanților a crescut și la pompele iberice, așa că Pedro Sanchez a luat mai multe măsuri în lupta cu acestea.

În urma unei ședințe extraordinare a guvernului desfășurate vinerea trecută, Sánchez a declarat că pachetul de 80 de măsuri este conceput pentru a oferi atât sprijin structural, cât și pe termen scurt, protejând sectoarele-cheie și consumatorii de creșterea rapidă a costurilor, conform Euractiv.

Pachetul de măsuri va costa executivul spaniol 5 miliarde de euro din rezerva statului spaniol.

Măsurile includ:

• „reduceri drastice” ale taxelor pe energie, prin scăderea TVA-ului pentru electricitate, gaze naturale, peleți din lemn și lemn de foc de la 21% la 10%.
• Taxa pe benzină și motorină va fi redusă „în limitele permise de UE” la 10%, ceea ce ar putea reduce prețul pe litru cu până la 30 de cenți.
• înghețarea temporară a creșterilor chiriilor.
• Sectoarele puternic afectate, precum transporturile și agricultura, vor beneficia de o reducere de 20 de cenți pe litru la combustibil pentru transportatori, fermieri și pescari, precum și de o subvenție echivalentă pentru achiziția de îngrășăminte.

Viktor Orban e în campanie

Premierul maghiar Viktor Orban, aflat în plină campanie electorală, a luat și el mai multe măsuri în lupta cu prețul carburanților care tot crește.

Ungaria a plafonat prețurile de vânzare cu amănuntul ale carburanților la 595 forinți/litru (1,51 euro) pentru benzină și 615 forinți/litru (1,56 euro) pentru motorină, începând de lunea trecută la miezul nopții. Măsura a fost anunțată de Orban într-un mesaj video publicat pe Facebook, conform Daily News Hungary.

Similar cu modul în care au procedat în 2022, ungurii vor oferi reduceri doar pentru autovehiculele înmatriculate în Ungaria. Reducerea se aplică atât pentru persoanele fizice, cât și fermierilor, transportatorilor și companiilor care dețin vehicule înmatriculate în Ungaria,

Măsura cancelarului german în fața creșterilor la prețul carburanților

Camera inferioară a Parlamentului Germaniei a aprobat joi primele măsuri menite să limiteze creșterea puternică înregistrată la prețul carburanților, relatează Reuters via MSN.

Conform legislației, benzinăriile vor avea voie să majoreze prețurile doar o singură dată pe zi, la ora 12:00 (ora locală). În schimb, reducerile de preț vor putea fi aplicate în orice moment. Încălcarea acestor reguli ar putea fi sancționată cu amenzi de până la 100.000 de euro (108.000 de dolari).

Ce face Bolojan?

Guvernul a decis joi limitarea adaosului comercial la benzină și motorină în perioada 1 aprilie – 30 iunie inclusiv. Adică pentru 3 luni, față de 6 luni cât prevedea forma inițială. Guvernul poate să prelungească situația de criză cu câte 3 luni, în funcție de evoluțiile din piață.

Nivelul plafonului a fost modificat. De la 50% inițial a crescut la cel mult valoarea medie anuală a adaosului comercial practicat în anul 2025. Exporturile de motorină și țiței în interiorul țărilor UE reprezintă o excepție de la această limitare de adaos. Vor putea fi realizate doar cu acordul Ministerului Energiei.

Companiile care nu respectă plafonarea adaosului comercial la produsele petroliere riscă amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în 2025. Guvernul urmează să vină săptămâna viitoare și cu un mecanism care vizează prețul accizelor, spun surse guvernamentale.

Ce n-a vrut Bolojan

Contrar guvernelor Meloni, Sanchez și Tusk, Ilie Bolojan a decis să nu intervină în cota de TVA. Premierul a declarat la G4Media că TVA-ul nu poate fi scăzut la carburant, din cauza unor înțelegeri cu Uniunea Europeană. Totuși, Bolojan anunță că ar putea umbla la accize.

„Din punct de vedere al reducerii TVA, avem o componentă de infringement cu Uniunea Europeană. Dacă am aplica-o, ar însemna că ne creăm această problemă.

Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare. În așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta, atât din punct de vedere al duratei în care s-ar aplica această schemă. Pentru că, din păcate, nu avem o predictibilitate vizavi de durata războiului din Iran.

Cu cât acest război va fi mai lung, cu cât va genera în continuare blocaje pe piața de transport global de combustibil, cu atât efectele nefavorabile asupra economiilor globale, inclusiv românești, vor fi mai mari.”

Ce a învățat UE din criza energetică din 2022

Prima criză energetică recentă a venit în 2022, la startul conflictului dintre Ucraina și Rusia. Totuși, acum tensiunile nu privesc doar gazul natural lichefiat (GNL), care în ultimii ani a devenit o componentă centrală a securității energetice europene. Ci și piața petrolului.

Estimările inițiale indică faptul că perturbarea fluxurilor energetice din Golful Persic ar putea împinge prețul mediu al gazului în Europa cu până la 50% – de la 30 €/MWh în februarie 2026 la 45–60 €/MWh pe parcursul anului, în funcție de durata conflictului, relatează think thank-ul italian ECCO.

Totuși, în urma crizei din 2022, europenii au schimbat strategia și s-au concentrat pe energia regenerabilă. De atunci, au fost realizate capacități suficiente pentru a înlocui 50–60 de miliarde de metri cubi de import. Aceste soluții au contribuit semnificativ la scăderea cererii de gaz în Europa. Care a scăzut cu 19% între 2021 și 2024, relatează ECCO.

Practic, energia regenerabilă a ajutat Europa să micșoreze dependența sa energetică de alte state.