Cum va decurge ceremonia de învestire a lui Joe Biden

Ceremonia de învestire a celui de al 46-lea președinte al SUA, democratul Joe Biden, de miercuri, 20 ianuarie, nu va semăna cu cele precedente, susțin mai multe surse, care precizează că ea va decurge sub sloganul „America unită”. Nu știu cine l-a ales, dar el se potrivește ca nuca în perete într-un moment în care divizarea Americii se vede de la o poștă. Festivitatea se va desfășura în condițiile impuse de pandemie, în absența, de pildă, a sutelor de mii de spectatori aflai în fața Capitoliului sau pe Pennsylvania Avenue; în al doilea rând, pe linia acelei fracturi a Americii de care aminteam, al 46-lea președinte american depune jurământul în absența deliberată a celui căruia îi succede, care, se știe, tot în premieră în istoria SUA, este la al doilea „impechement”; în al treilea rând, la Washington, Capitoliul și marile artere implicate în inaugurarea mandatului lui Joe Biden vor fi sub controlul a zeci de mii de militari din Garda Națională, iar asta în condiții de tensiune maximă.

Revenind la ceremonia propriu-zisă, ar trebui reprodus de la început ceea ce scria vineri, cu o ironie evidentă, ziarul „Washington Post”: „Este singurul lucru care se poate spune cu certitudine” că Joe Biden va deveni al 46-lea președinte, iar Kamala Harris va fi vicepreședintă. Ca în celelalte ziare americane care prefațau ceremonia de la 20 ianuarie, se insistă pe restricțiile impuse de pandemia de Covid-19, care a făcut peste 380.000 de victime până acum, și pe tensiunea dusă la paroxism de evenimentele de la Capitoliu de pe 6 ianuarie, când câteva mii de bezmetici l-au atacat.

Dată neschimbată

 Din 1937, și, din patru în patru ani, ceremoniile de învestitură au loc pe 20 (sau 21) ianuarie. Nu se face nicio modificare, așa încât și în acest an președintele ales, democratul Joe Biden, și colistiera sa Kamala Harris își preiau oficial posturile miercuri, 20 ianuarie, pe scările din fața Capitoliului, sediul Congresului. Până în 1933, cu excepția primei învestituri a lui George Washington, 30 aprilie 1789, Inauguration Day avea loc pe 4 martie, la circa patru luni după Election Day, ziua în care colegiul marilor electori se întrunea pentru a alege formal președintele și vicepreședintele. În 1933, după alegerea lui Franklin Delano Roosevelt, dat fiind că președintele în exercițiu Herbert Hoover era foarte nepopular, iar țara se afla într-o profundă criză economică, perioada respectivă de tranziție, de patru liuni, a părut prea lungă. Ca urmare, la 6 febrruarie 1933, cu o lună înaintea preluării mandatului de către Roosevelt, s-a ratificat al 20-lea Amendament al Constituției, care a schimbat data debutului mandatului prezidențial și viceprezidențial, devansând-o la 20 ianuarie. Modificarea a devenit efectivă odată cu al doilea mandat al lui Roosevelt, în 1937. Au fost și trei excepții : Dwight D. Eisenhower, în 1957; Roland Reagan, în 1985, și Barack Obama, în 2013, ale căror învestituri au fost luni, 21 ianuarie. În toate aceste trei cazuri a fost vorba de realegeri, așa încât ele au avut un caracter mai puțin strict decât pentru un nou șef al Casei Albe.

Președinți sortanți absenți de la Inauguration Day

Până acum, cinci președinți sortanți nu au asistat la ceremonia de învestitură a celui nou ales: în 1800, supărat că nu a fost reales, John Adams ( al II-lea președinte din istoria americană) nu a rămas la Washington spre a asista la preluarea mandatului de către Thomas Jefferson; la fel a procedat fiul său, John Quincy Adams (al 6-lea președinte), care a părăsit capitala în 1829, nevrând să asiste la depunerea jurământului de către succesorul lui, Andrew Jackson; al 17-lea președinte, Andrew Johnson, prezida o reuniune a cabinetului său, în 1869, când avea loc învestitura lui Ulysses S. Grant; în 1921, Woodrow Wilson (al 28-lea președinte) nu a asistat la învestitura lui Warren G. Harding, deși urcase scările Capitoliului alături de el; în 1974, Richard Nixon (al 37-lea președinte) nu a fost prezenrt la depunerea jurământului de către Gerald Ford, dat fiind că el părăsise Washingtonul înainte ca demisia să devină efectivă. Acum, Donald Trump (al 45-lea președinte) va fi al 6-lea pe această listă, dar, despre el vom vorbi separat.

Ceremonie în condiții nemaiîntâlnite de securitate

 Criticat pentru că a întârziat să recurgă la Garda Națională în cazul atacării și invadării Capitoliului, Pentagonul a autorizat desfășurarea a 15.000 de militari în capitala țării, urmând ca în Ziua Z, cea a ceremoniei, numărul lor să ajungă la 20.000. Zilele trecute, Muriel Bowser, primărița din Washington, anunța că a cerut ministerului Securității Interne extinderea perioadei de securitate specială legată de depunerea jurământului prezidențial. Ea mai preciza că a cerut ca starea de urgență să fie declarată mai devreme în capitala federală spre a obține fonduri suplimentare de securitate, fapt pe care președintele în exercițiu Donald Trump l-a aprobat, la 11 ianuarie.

Pe de altă parte, mai multe ziare americane și televiziuni, între care CNN, critici acerbi ai lui Trump, susțineau că un document intern al FBI ar fi avertizat că „partizani armați ai președintelui republican în exercițiu ar putea participa la manifestații în cele 50 de state americane din acest week-end și până pe 20 ianuarie”. Ca urmare, circa zece state au apelat la Garda Națională să apere principalele clădiri guvernamentale, dar, duminică, au fost foarte foarte puțini manifestanți, și nu zeci de mii, cum se anticipa.

Avertismentul FBI despre „război” la Capitoliu, ignorat

Marți, 12 ianuarie, ziarul „Washington Post” a dezvăluit că, în pofida a ceea ce declarase un înalt oficial al FBI, care susținuse că poliția federală americană „nu a avut nici un fel de informație potrivit căreia, în cadrul manifestației pro-Trump de săptămâna trecută, cineva ar fi avut intenție să facă un rău”, lucrurile nu au stat deloc așa. Astfel, un memorandum intern al filialei FBI din Norfolk, statul Virginia, punea în gardă în legătură cu potențiale violențe. În atare condiții, ziarul citat, unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Trump, arăta că memorandumul trebuia să „pună noi întrebări asupra problemelor privind lipsa de pregătire a autorităților pentru a răspunde tulburărilor”. Documentul este „explicit”, scrie ziarul citat și detaliază planuri „periculoase”. Există și problema „punctelor de adunare posibile pentru conspiratorii potențiali, care-și propunneau să se reunească în Kentucky, în Pennsylvania, în Massachusetts și în Carolina de Sud pentru a se îndrepta în grupuri spre Washington”. Sigur, ziarul vrea să dea de înțeles că vina este a lui Trump, dar problema este: ce a făcut poliția federală în fața unor atare avertismente clare?

Program scurtat

Așa cum spuneam încă de la început, sloganul sub care se desfășoară această ceremonie este „America unită”. „Este timpul să se întoarcă pagina acestei perioade de divizare. Învestitura ( prezidențială-n.n.) va reflecta valorile pe care le împărtășim și va aminti că noi suntem mai puternici uniți decât separați”, a arătat Tony Allen, care conduce comitetul prezidențial de inaugurare. În cadrul învestiturii, Joe Biden va depune jurământul cu mâna pe Biblie, pe treptele Capitoliului, la fel va face vicepreședinta Kamala Harris, inaugurând astfel perioadă în care o femeie deține un atare post în SUA.

Cunoscuta solistă Lady Gaga, pe care cel ce va deveni al 46-lea președinte american o numește „marea mea prietenă”, a fost aleasă pentru a cânta imnul național pe treptele Capitoliului, ea fiind urmată de nu mai puțin celebra actriță și cântăreață Jennifer Lopez, care va susține un recital. Totodată, „New York Times” a anunțat că Bruce Springteen, Foo Fighters și John Legend vor particvipa la un program special de 90 de minute difuzat miercuri seara de toate marile televiziuni americane, după depunerea jurământului, intitulat „Celebrating America”. Emisiunea va fi prezentată de celebrul actor Tom Hanks, un mare susținător al lui Joe Biden. În emisiune vor apărea și Justin Timberlake, John Bon Jovi și Demi Lovato. Se pare că acestor nume li se vor alătura și altele, la fel de cunoscute.

Toți cântăreții și artiștii sunt susținători vechi ai lui Joe Biden. De altfel, Lady Gaga a cântat la ultimul mare miting al acestuia înaintea alegerilor prezidențiale, iar Bruce Springteen l-a susținut încă de la început pe noul președinte. El și-a dat acordul pentru folosirea cântecului său „The Rising” la Convenția democrată din august, când Biden devenit candidat oficial al Partidului Democrat la prezidențiale, iar Kamala Harris, colistiera sa.

Dacă tot suntem la capitolul artiștilor prezenți la ceremoniile precedente de învestitură, să amintim că, în 2009, Aretha Franklin a cântat cu prilejul preluării primului mandat de către Barack Obama, la care au asistat peste un milion de persoane. Tot atunci au mai cântat Bruce Springteen, U2, Shakira și Steve Wonder. În 2013, când Obama a fost reales, Beyonce a cântat imnul național american. În fine, în 2017, întrucât noul președinte Donald Trump nu avea relații bune cu lumea spectacolului, la ceremonia sa de învestire au fost prezenți artiști mai puțin cunoscuți precum Toby Keith, și Lee Greenwood, 3Doors și Mormon Tabernacle Choir.

Revenind la evenimentele de miercuri, precizăm că, după 1901, toate ceremoniile de la Capitoliu sunt organizate de Joint Congressional Committee on Inaugural Ceremonies. Președintele depune jurământul pe scările Capitoliului; la fel face vicepreședinta .Această tradiție durează din 1937, până atunci vicepreședintele depunea jurământul în Senat. De fapt, vicepreședintele este cel care depune primul jurământul, după care fanfara interpretează „Ruffles and flourishes”, urmat de „Hail Columbia”- imnul viceoprezidențial. Exact la prânz, depune jurământul președintele în fața președintelui Curții Supreme. Jurământul se află în art II, secția 1 a Constituției americane. De notat că în timpul primei Inauguration Day, președintele Washington a adăugat cuvintele următoare „So help me God” ( „așa să-mi ajute Dumnezeu”) în momentul în care a rostit jurământul. Imediat după jurământ fanfara cântă din nou „Ruffles and flourishes”, apoi „Hail to the Chief”, urmate de 21 de salve de artilerie. Urmează discursul președintelui în care el își expune principiile viitoarei politici a noii administrații. Ulterior, după cum detaliază France Inter, „noul duo prezidențial Joe Biden și Kamala Harris va trece în revistă trupele, ei având alături soția și, respectiv, soțul – dr Jill Biden și, respectiv, Doug Emboff.” Apoi Joe Biden va merge direct la cimitirul național Arlington, fiind însoțit de trei foști predecesori – democrații Barack Obama, Bill Clinton și republicanul George W. Bush – și va depune o coroană de flori la Mormântul soldatului necunoscut. Din cauza vârstei înaintate, 96 de ani, de la aceste ceremonii va absenta fostul președinte democrat Jimmy Carter.

Învestitura, foarte urmărită, dar de la distanță

 Cum spuneam mai înainte, prin tradiție festivitățile de depunere a jurământului prezidențial au atras sute de mii, chiar peste un milion, de oameni, dar, de data asta, din cauza pandemiei și a tensiunii maxime de după atacul asupra Capitoliului vor fi foarte puține persoane, 2.000, care asistă. În cadrul unei rare întâlniri de întrebări-răspunsuri, adresându-se unui ziarist care îl întrebase : „Lumea se întreabă cu ce va semmăna învestirea dvs”, Biden a răspuns .„Și eu!”

În mai multe dăți americanilor li s-a cerut să nu se deplaseze la Washington, spre a asista la ceremonie, ci s-o urmărească on-line sau la televizor. Potrivit comitetului de organizare, vânzarea de bilete pentru a asista la ceremonie a fost foarte limitată pentru peluzele National Mall, esplanada unde, de regulă, se strâng vizitatorii, „Washington Post” scrie că, între cele 2.000 de persoane autorizate să asiste la ceremonii, se vor afla „membrii familiei președintelui ales și vicepreședintei, ai conducerii Congresului, președintele Asociației Naționale a Guvernatorilor, unul sau doi înalți diplomați”, cât și „membrii ai Congresului, alți demnitari”. Evident, cum pandemia obligă, toți vor purta măști și vor sta la distanță unul de altul.

Cât privește mulțimea de baluri organizate în seara învestirii, care făceau deliciul cronicii mondene și politice, și la care mergea pe rând cuplul prezidențial, toate au fost anulate din cauza pandemiei.De reținut că de Inauguration Day se dă zi liberă funcționarilor federali ce lucrează în districtul Columbia și comitatele vecine Montgomery și Prince George din Maryland și comitatele Arlington și Fairfax, cât și din orașele Alexandria și Fairfax din Virginia. Principalul motiv pentru care se dă această zi liberă constă în diminuarea ambuteiajelor pe care le provoacă evenimentul respectiv.

Decrete în prima zi

 Potrivit AFP, Ron Klain, viitorul șef de cabinet al președintelui, acesta ar urma să semneze încă din prima zi 12 decrete care se vor referi la revenirea SUA în Acordurile de la Paris privind clima și la abolirea interdicțiilor de intrare pe teritoriul american a unor resortisanți din anumite țări, în principal musulmane. În general, decretele vor cuprinde cele patru priorități anunțate de Biden: lupta împotriva Covid-19, cea contra schimbării climatice, relansarea economiei și lupta pentru o justiție socială și antirasistă.

Trump vrea retragere „en fanfare”?

Președintele sortant Donald Trump a anunțat, vineri, 15 ianuarie, că nu va asista la ceremoniile de la Capitoliu, când va depune jurământul succesorul său. Ulterior acestui anunț, CNN, care, cum se știe, nu l-a agreat deloc pe Trump, spunea că acesta dorește ca stafful său să-i satisfacă un ultim capriciu lui și soției sale, Melania.El are de gând să plece de la Casa Albă în dimineața ultimei zile a mandatului său, înainte ca, la Capitoliu, să debuteze depunerea jurământului de către noul președinte Joe Biden.

Se spune că cei ce au fost colaboratorii săi apropiați l-ar fi rugat pe Trump să rostească un discurs de adio națiunii, dar că el ar fi respins ideea. Totuși, alte știri susțin că el va ține un miting și va rosti discursul de adio. Pe urmă, dacă, potrivit tradiției, președintele sortant face o ultimă vizită membrilor Gărzii Naționale în post la Capitoliu și celor ce lucrează la Casa Albă, Trump l-a desemnat pe vicepreședintele Mike Pence să facă aceste vizite. Unii se întreabă dacă este vorba de capriciu sau de dorința de a se eclipsa el însuși, spre a face uitate polemicile stârnite de de el.

În fine, miercuri dimineața, Donald Trump și soția sa Melania vor urca pentru ultima oară la bordul lui Air Force One, care-i va duce la Mar-a-Lago, Florida, unde, în 1985, el și-a cumpărat un ranch. La coborâre, comandantul echipajului îi va da onorul și-l va saluta pentru ultima oară: „Le revedere, domnule președinte…”

Să amintim, în încheiere, că Donald Trump este victima unei încrâncenări fără margini a Democraților, în frunte cu octogenara Nancy Pelosi, care i-au vrut capul cu orice preț, drept pentru care au declanșat a doua procedură de impeachement, care, repetăm, este o premieră în istoria americană. Ca urmare, viitorul fost președinte s-ar putea să nu mai vizeze nicio funcție publică! În acest fel, campania de scoatere a sa de la Casa Albă, prin succesul lui Joe Biden, îi va face să-și frece mâinile pe toți adversarii săi pe față sau mai aldin culise, care au orchestrat toată această cabală unică în istoria SUA!

În al doilea rând, chiar dacă este inaugurare de mandat, orice minte lucidă și rațională nu poate să nu se întrebe cum va rezista Joe Biden, ajuns la Casa Albă la 78 de ani și o lună, cea mai înaintată din istoria americană, și cu problemele de sănătate evidente chiar în tipul campaniei electorale, la care se adaugă ritmul infernal de lucru căruia trebuie să-i facă față președintele acestei superputeri?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.