Cum vor scăpa „turnătorii” marilor carteluri

Companiile care recunosc în fața Consiliului Concurenței că au făcut parte dintr-un cartel pot scăpa de amendă și au șansa să beneficieze de imunitate în fața Parchetului, conform unei directive europene care urmează să fie transpusă în legislația autohtonă. Înțelegerea de tip cartelar este acțiunea care are ca scop fixarea prețurilor, stabilirea nivelului producției, împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor. Că să descopere aceste practici în afară legii, Consiliul Concurenței a lansat în urmă cu câțiva ani politica de clemență. Printr-o astfel de politică, agenții economici implicați în carteluri, care decid să pună capăt acestor practici ilegale și să furnizeze dovezi esențiale, pot beneficia de imunitate sau de reducerea amenzii, în eventualitatea aplicării unei sancțiuni. În Occident, o politică de genul acesta a dat randament. La noi însă rezultatele au apărut mai greu.

Jocul ocult al marilor companii slăbeşte economia, aparent performantă, ucide ideile, saltă bariere şi distruge competiţia. Marile carteluri formate de granzii dintr-o anumită ţară generează profituri uriaşe pentru cei implicaţi, dar şi o mare de consumatori neputincioşi. Să faci un cartel pare o treabă relativ uşoară: te aduni în jurul unei mese împreună cu concurenţii tăi, împarţi piaţa, fixezi preţurile, stabileşti nivelul producţiei şi pui la cale strategia pentru trucarea licitaţiei şi te străduieşti să nu laşi în spate nicio urmă. Iar când eşti prins, rişti să plăteşti 10% din cifra de afaceri. Enorm. Aceste practici ilegale nu au ocolit România în ultimii ani. Consiliul Concurenţei, autoritatea care are rolul să demaşte înţelegerile anticoncurenţiale, a acordat cele mai mari amenzi din istoria României şi a adunat la buget sute de milioane de euro.

„Anul acesta prioritatea legislativă este transpunerea unei noi directive adoptate la începutul acestui an, care nu schimbă pe fond nimic în legătură cu legislaţia de concurenţă, însă ce încearcă această directivă este să armonizeze procedurile între statele membre, să putem colabora mai uşor. Totodată, mecanismele de concurenţă să fie mai clare, la fel şi obiectivele la numire şi mai ales la schimbarea din funcţiile de conducere”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul conferinţei PRIA Competition. Potrivit acestuia, schimbări mari nu prea vor fi întrucât legislaţia română este deja destul de bine armonizată cu această directivă. ”Unde văd o schimbare este legătura dintre clemenţă şi imunitate. Directiva spune că acolo unde compania apelează la clemenţă şi primeşte imunitate la amendă, să primească imunitate şi în faţa Parchetului. Mă aştept ca acest lucru să genereze discuţii interesante cu Parchetul”, a declarat Chiriţoiu.

Șeful Concurenței a adăugat că 40% dintru companiile sancţionate anul trecut şi-au recunoscut vina, iar patru companii au apelat la politica de clemenţă, care înseamnă recunoaşterea încălcării legislaţiei înainte de a fi demarată investigaţia sau în stadiul incipient al acesteia şi care să ofere dovezi prin care Consiliul Concurenţei să fundamenteze cazul. Una dintre companiile care au apelat la programul de clemență este Christian’76 Tour S.R.L. Consiliul Concurenţei a sancţionat 13 agenţii de turim şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) cu amenzi în valoare totală de 11.419.539.35 lei (aproximativ 2,45 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism. Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada iunie 2013-septembrie 2016, 13 agenţii de turism și-au coordonat politicile comerciale, inclusiv printr-un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, cu scopul de a nu permite scăderea preţurilor produselor/pachetelor turistice comercializate. Astfel, agenţiile de turism nu au redus, sub un anumit nivel, preţul de vânzare către clienți pentru produsele turistice şi/sau pachetele de servicii turistice comercializate (ex.: bilete de avion în zborurile tip charter – atât ca produs turistic individual, cât și ca o componentă dintrun pachet de servicii turistice). De asemenea, acestea au limitat sau au eliminat campaniile promoționale ale companiilor concurente care ofereau reduceri sau gratuităţi clienţilor şi şiau împărțit numărul de locuri în avioanele contractate pentru zborurile de tip charter pentru a limita astfel în mod artificial oferta în vederea creșterii prețului de vânzare.

Într-un alt caz, Japan Radio CO. LTD. şi Alphatron Marine B.V. au aplicat la procedura de clemență, oferind o serie de documente şi informaţii Autorității de concurență, beneficiind astfel de reduceri ale amenzilor între 30% şi 40%. De asemenea, Japan Radio Co. Ltd., Navtron S.R.L., Alphatron Marine B.V., Alhoutyam Ltd. şi Space Electronics Ltd. au recunoscut săvârşirea faptei anticoncurenţiale şi, ca urmare, au beneficiat de reduceri ale amenzilor între 15% şi 30%. Este vorba de un cartel descoperit și amendat, cu aproape 2 milioane de euro pe piața serviciilor de mentenanță necesare echipamentelor aflate în dotarea unor nave maritime.

Amenzile pentru constituirea de carteluri sunt cele mai mari date vreodată în România. Cea mai mare amendă a fost de 891,7 milioane de lei și a fost dată unui număr de șase companii petroliere pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale privind eliminarea de pe piata a unui sortiment de benzina Eco Premium (anul 2011). OMV Petrom (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit 366,5 milioane lei, OMV Petrom Marketing srl (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) – 137,2 milioane lei, Lukoil Romania SRL- 136,8 miloane lei, Rompetrol Downstream SRL – 159,5 milioane lei, Mol Romania Petroleum Products SRL – 80,2 milioane lei, ENI Romania SRL (care opera benzinăriile AGIP) – 11,1 milioane lei. Pe locul doi se află amenda de 246,7 milioane de lei dată pentru nouă companii de asigurare şi UNSAR pentru încălcarea reglementărilor naţionale şi europene din domeniul concurenţei prin coordonarea comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA). Cele mai mari sancțiuni au fost pentru Allianz – Ţiriac Asigurări SA – 43,4 milioane lei, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA – 36,9 milioane lei, Societatea Asigurare-Reasigurare Astra Asigurări SA – 22 milioane lei, Carpatica Asig SA – 26,8 milioane lei, Euroins România Asigurare-Reasigurare SA – 6,3 milioane lei, Generali România Asigurare Reasigurare SA – 21,4 milioane lei, Groupama Asigurări SA – 35,3 milioane lei, Omniasig Vienna Insurance Group SA – 40,5 milioane lei, Uniqa Asigurări SA – 13,5 milioane lei. Ultima treaptă a podiumului este ocupată de o companie de stat, Hidroelectrica. Aceasta, împreună cu 10 parteneri contractuali, în principal comercianţi de energie, a primit o amendă de 165,6 milioane de lei, pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.