Ministerul Dezvoltării a fost condus în anii 2013-2014 a alocat fonduri în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) prin ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, în baza unei ordonanțe de urgență aprobată la vremea respectivă de Guvernul Ponta. Un raport al Curții de Conturi arată cum au fost cheltuiți peste 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program de către Liviu Dragnea, șeful Ministerului Dezvoltării.
Inspectorii au descoperit probleme în evaluarea capacității instituționale și organizatorice a ministerului în derularea PNDL, că nu s-au elaborate planuri pentru limitarea consecințelor apariției riscurilor, că nu au existat date din teren astfel încât nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor, că s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei în niște tabele Excel, să s-au semnat finanțări care urmau să se deruleze în doar câteva zile pentru că se termina anul, că s-au suplimentat fonduri fără nicio verficare sau evaluare etc. Într-un din concluzii, Curtea de Conturi susține că MDRAP, condus de Liviu Dragnea, a deținut unele analize, însă cestea s-au limitat la urmărirea numărului de obiective de investiții finalizate raportat la numărul celor finanțate. Conform raportului Curții, PNDL a fost conceput pe trei paliere:: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană și infrastructura la nivel județean.
În 2013 au fost alocate 581 milioane de lei iar în 2014 2,4 miliarde de lei. Au fost cheltuite 2,3 miliarde de lei iar datoriile ministerului au crescut în 2014 de la 2,4 miliarde de lei la 7 miliarde de lei. Raportul arată că sistemul de control implementat la nivelul Ministerului a fost parțial deoarece conducerea și personalul cunosc importanța controlului intern, dar cadrul de reglementare a fost implementat parțial; au fost identificate o parte a riscurilor majore; procedurile nu au acoperit suficient prevenirea tuturor riscurilor; problemele apărute au fost înlăturate parțial; procesul de management al riscului a fost parțial funcțional; în derularea PNDL, conducerea Direcției Generale de Dezvoltare Regională și Infrastructură (DGDRI) nu a reacționat în mod corespunzător prin implementarea unor controale asupra riscurilor semnificative și de asemenea, riscurile nu au fost suficient identificate; nu au putut fi identificate și diminuate riscurile de fraudă cu ajutorul activităților de control proiectate și implementate. Inspectorii Curții susțin că s-au identificat o serie de deficiențe printre care: la nivelul entității nu există un cod de conduită etică și profesională, care să conțină aspecte referitoare la: respectarea principiilor și valorilor etice în cadrul instituției, încurajarea personalului de a comunica preocupările în materie de etică, contribuția personalului de conducere la crearea unui mediu adecvat acestei comunicări; deși există o informare transmisă DGDRI cu privire la respectarea Normelor de conduită a funcționarilor publici și implementarea procedurilor disciplinare, elaborată de Direcția Resurse umane, în data de 26.03.2015, aceasta nu reprezintă o reglementare în domeniul eticii, ci recomandă consultarea de către funcționari a unor acte normative și comunică atribuțiile consilierului de etică desemnat în cadrul entității; la nivelul ministerului nu există un cadru formalizat în vederea raportării/gestionării eventualelor nereguli, astfel încât să fie diminuate riscurile de fraudă în cadrul derulării PNDL; -nu sunt instituite proceduri pentru gestionarea în mod corespunzător a situațiilor de conflict de interese, pentru personalul implicat în implementarea PNDL. Raportul Curții arată că evidența electronică pentru gestionarea datelor și informațiilor din cadrul PNDL comportă riscuri din punct de vedere al securității și al validării datelor cu caracter financiar pentru că practice finanțările de 2,3 miliarde de lei au fost realizate cu ajutorul unor tabele Excel stocate pe Google Drive. “Această evidență electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sunt procesate și întreținute printr-un mecanism bazat pe fișiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuții legate de derularea programului, realizându-se în practică o separație a atribuțiilor, fără însă ca aceste elemente să fie transpuse într-un cadru procedural corespunzător”, se spune în documentul Curții.
Lipsa condițiilor optime din spațiul de stocare a informațiilor, administrarea acestuia prin intermediul unor terți externi (din țară și din afara țării), imposibilitatea exercitării controlului direct asupra acestor acțiuni, cât, mai ales, dependența de disponibilitatea serviciilor de comunicații internet se constituie într-o categorie de riscuri importante, greu de controlat. Există, totodată, riscul ca, în lipsa instituirii unui mecanism fiabil de salvare / restaurare a fișierelor, informațiile conținute de acestea să fie alterate sau chiar pierdute și, astfel, să fie diminuat semnificativ gradul de realizare a activității de monitorizare a obiectivelor de investiții incluse în program. Instrumentul informatic utilizat în cadrul DGDRI pentru gestionarea datelor și informațiilor din cadrul PNDL a fost mult deficitar din punct de vedere al securității informațiilor stocate/gestionate, al accesului securizat pe bază de parole pentru înregistrarea/verificarea datelor. Acest fapt poate influența caracterul veridic și/sau acuratețea datelor și informațiilor la un anumit moment, în derularea programului sau pentru un interval de timp și poate genera la raportări eronate cu privire la realizarea obiectivelor PNDL. Imposibilitatea validării datelor și/sau informațiilor gestionate prin instrumentul informatic utilizat în cadrul DGDRI, în special a celor financiare, de către personalul direcției financiar – contabile (valoarea contractelor de finanțare, a actelor adiționale încheiate, alocările pentru fiecare an pe obiective de investiții/ județe, suplimentări de sume/redistribuiri, valoarea restului cheltuielilor necesare finalizării obiectivului de investiții, valoarea solicitată la plată, valoare facturi, sume decontate, sume justificate etc.), prin neacordarea accesului pentru vizualizare/înregistrare date în evidența electronică a DGDRI. Nu există o procedură de verificare/confruntare a datelor/informațiilor gestionate de către DGDRI cu cele din evidența financiar – contabilă, în baza cărora se întocmesc situațiile financiare ale MDRAP, iar în practică nu s-a putut face dovada realizării unui punctaj efectiv între evidențele gestionate în cadrul celor două structuri din cadrul MDRAP. În perioada 2013-2014, MDRAP nu a efectuat verificări privind exactitatea şi realitatea datelor transmise de către beneficiarii PNDL. Pentru îndeplinirea acestor atribuții de verificare, MDRAP a intrat în colaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcții. Acesta a solicitat MDRAP stabilirea unor criterii de prioritizare în verificarea obiectivelor de investiții, iar ministerul a transmis propunerea de verificare într-o primă etapă a obiectivelor de investiții cărora le-au fost decontate fonduri, în anul 2014, de peste 500.000 lei, iar în a doua etapă cele care se încadrează sub acest prag.
Curtea de Conturi a atras atenția că ministrul de atunci, Liviu Dragnea, a semnat ordine care urmau să fie realizate în doar câteva zile. “Au fost emise ordine de ministru pentru aprobarea la finanțare și, respectiv, au fost încheiate contracte de finanțare pentru obiective de investiții noi, în luna decembrie, valabilitatea contractului de finanțare fiind astfel de doar câteva zile (până la finele anului); acest fapt nu reprezintă un mod economicos, eficient și eficace de alocare a fondurilor, în condițiile în care nu există timpul fizic necesar de derulare a contractelor și de utilizare a sumelor”, se spune în document. În plus, au fost date contracte fără niciun fel de criteriu de evaluare. “Atât în anul 2013 cât și în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanțare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului inițial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare”, conform raportului Curții. Cu ocazia redistribuirii sau suplimentării resurselor financiare față de valoarea inițială alocată, MDRAP nu a efectuat analizele corespunzătoare în baza criteriilor de prioritizare, în scopul fundamentării sumelor aprobate la finanțare. Atât în anul 2013 cât și în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanțare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului inițial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare. Restul sumelor, reprezentând suplimentări bugetare, au fost alocate la cererea beneficiarilor, fără o analiză corespunzătoare și fără a se relua procedura de alocare reglementată de OUG nr. 28/2013 pentru alocarea bugetului inițial.
Astfel: – în anul 2013, față de suma finală alocată și aprobată la finanțare de 581.148 mii lei, suma alocată inițial și fundamentată prin Nota nr. 848/10.05.2013/DGI, în baza criteriilor de prioritizare, a fost de 386.169 mii lei; diferența între valoarea finală și cea inițială aprobată la finanțare la nivel de program, în sumă de 194.979 mii lei, reprezentând 33,55 % din valoarea finală aprobată, nu s-a fundamentat corespunzător în baza criteriilor de prioritizare; – în anul 2014, suma alocată și aprobată inițial la finanțare a fost de 973.000 mii lei, iar suma finală aprobată prin ordin al ministrului a fost de 2.351.982 mii lei; diferența în sumă de 1.378.982 mii lei, reprezentând mai mult de jumătate (58,63%), din suma finală alocată în anul 2014, s-a aprobat la finanțare la cererea beneficiarilor și/sau în baza propunerilor consiliilor județene, nefiind reluată procedura de alocare prevăzută în OUG nr. 28/2013. Prin Nota nr. DGDRI/1113/12.02.2014, privind fundamentarea repartizării unor sume aferente Programului Național de Dezvoltare Locală, prin care s-au alocat bugetele inițiale în anul 2014, face trimitere la criteriile de prioritizare, însă alocarea sumelor s-a efectuat în baza unei abordări uniforme de alocare, rezultând o repartizare de sume aproape egale pentru județe cucaracteristici complet diferite din punct de vedere al criteriilor prevăzute de OUG nr. 28/2013: “(…) Astfel, din suma totală disponibilă de 973.000 mii lei, media națională pe județe de 23.731,70 mii lei a fost obținută prin împărțirea sumei de mai sus la 41 de județe, a fost rotunjită prin aplicarea unor corecții cu rotunjire și marjă de 1.000 mii lei, funcție de rezultatele aplicării criteriilor de alocare stabilite în metodologia de implementare a PNDL. Din aplicarea criteriilor conform OUG nr. 28/2013 a rezultat necesitatea alocării la nivelul fiecărui județ a unor sume cuprinse, în medie, între 22.000 mii lei și 25.000 mii lei”. Din analiza efectuată s-a observat faptul că, MDRAP a alocat aceeași sumă din bugetul inițial respectiv 23.731,70 mii lei (medie națională) atât pentru județele care se situează pe primele locuri în ierarhia națională din punct de vedere al indicatorilor analizați, cât și pentru cele situate pe ultimile locuri.
Un caz aparte este Județul Giurgiu care, deși se regăsește pe ultimul loc în ierarhia națională la indicatorul “Localități cu acces la alimentare cu apă”, precum și la indicatorul “Localități cu acces la canalizare” și deasemenea, pe poziția 39 la indicatorul “Lungimea totală rețea drumuri”, a primit spre alocare, ca urmare a prioritizării, o sumă mai mică decât a celelalte județe, cu poziții superioare în ierarhie pentru aceiași indicatori, respectiv 22.000 mii lei. De asemenea, se constată o diferență semnificativă între propunerile de alocări inițiale și alocările finale aprobate în anul 2014, identificându-se o lipsă de consecvență față de abordarea inițială din punct de vedere al prioritizării obiectivelor de investiții. În condițiile în care prevederile OUG nr. 28/2013 precizează modul de efectuare a alocărilor numai pentru bugetul inițial al PNDL, în cazul suplimentărilor bugetare MDRAP nu a utilizat aceeași procedură de alocare a fondurilor publice cu aplicarea criteriilor de prioritizare. Aceasta a generat o repartizare/alocare mult diferită față cea inițială, de exemplu pentru Jud. Harghita a fost aprobată suma finală de 45.156 mii lei, iar pentru Jud. Maramureș, suma finală de 61.388 mii lei lei, deși inițial, pe baza criteriilor de prioritizare suma alocată a fost aceeași respective 25.000 mii lei .
Contractele de finanțare dintre MDRAP și beneficiari nu au fost întotdeauna încheiate în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului de ministru de aprobare a sumelor aferente obiectivelor de investiții finanțate din PNDL. Au fost identificate unele cazuri în care contractele de finanțare au fost încheiate termen de la 90 – 120 de zile de la data emiterii ordinelor de aprobare a sumelor la finanțare. Deasemenea, au fost și situații în care ordinele de ministru nu au fost urmate, în anul 2014, de încheierea contractelor de finanțare, așa cum s-a constatat în cazul unor obiective de investiții din județul Maramureș. Nerespectarea termenului de 30 de zile pentru încheierea contractelor precum și neîncheierea de contracte ulterior emiterii ordinelor de ministru au fost cauzate de neprezentarea documentației corecte/complete sau la termen de către beneficiari.
MDRAP nu a monitorizat situațiile în care nu au fost încheiate contracte de finanțare, ca urmare a aprobării prin ordin de ministru a sumelor alocate pentru finanțarea obiectivelor de investiții în vederea realocării acestor sume pentru alte obiective prioritare. Aceste situații au determinat sincope în derularea programului, în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. Deși obiectivelor de investiții aveau sume aprobate, acestea fie nu au putut fi utilizate o perioadă de 90 – 120 zile (perioadă propice executării lucrărilor, respectiv primăvară – toamnă), fie nu au fost utilizate deloc pe parcursul anului 2014 (cazul beneficiarilor din județul Maramureș). Răspunsul la întrebarea: “Asigurarea și repartizarea resurselor financiare s-a făcut cu respectarea unor criterii obiective, urmărindu-se creșterea performanței programului?” este următorul: Lipsa unui obiectiv clar definit al Programului, prin actul normativ de aprobare (strategic, de importanță națională), precum și utilizarea unor criterii de prioritizare neasumate prin hotărâre de guvern au determinat o abordare inconsecventă asupra repartizării resurselor financiare (de la finanțarea exclusivă a obiectivelor în continuare la finanțarea inclusiv a celor noi) și cu orientare spre nevoile beneficiarilor (la cerere, pe principiul primul venit primul servit). MDRAP nu și-a asumat pe deplin rolul de entitate centrală cu atribuții de analiză și prioritizare a investițiilor. Au fost finanțate, atât în anul 2013, cât și în 2014, obiective de investiții noi, în condițiile în care s-a justificat și aprobat inițial finanțarea doar a obiectivelor de investiții în continuare, în mod special cele preluate din programele aflate în derulare anterior aprobării PNDL. Prin OUG nr. 28/2013, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt prevăzute obiective de atins pentru implementarea PNDL sau indicatori de performanță care trebuie urmăriți a fi realizați. În preambulul ordonanței se specifică însă: “… România s-a angajat ca până în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu apă şi până în anul 2018 pentru sisteme de canalizare şi staţii de epurare să asigure localităţilor din România conformarea la legislaţia din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în caz contrar putând fi declanşată procedura de infringement.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.