Peste 1.800 de morţi, 4.718 răniţi şi uriaşe pagube materiale anunţau autorităţile nepaleze duminică dimineaţa, după cutremurul de sâmbătă, cu magnitudinea 7,9 pe scara Richter, care a avut urmări până în India, China şi Bangladesh, înregistrându-se replici nenumărate, dintre care una de 7 grade. Anul trecut, un articol din publicaţia „Cosmos”, citat de „Rue89”, arăta că Nepalul este zguduit de cutremure, iar cel de sâmbătă a fost descris drept „cel mai devastator de peste 80 de ani în această ţară situată la poalele Munţilor Himalaya”, supusă unui risc seismic particular datorat faptului că se găseşte la confluenţa a două plăci tectonice: cea euroasiatică şi cea indiană. Anual, India pătrunde sub Asia cu 4 cm. exercitând o presiune ce se manifestă prin cutremure de pământ. Revista „Earthquake Report” reamintea, în 2011, că ţara a consemnat nouă cutremure majore după anul 1255, adică unul la 75 de ani. „Ultimul, cel din 1934, a nivelat Katmandu, capitala. Potrivit experţilor, o activitate seismică majoră este inevitabilă din punct de vedere ştiinţific şi ar fi trebuit să se producă deja”. În septembrie 2011, ţara a fost zguduită de un cutremur de 6,9 pe scara Richter, dar epicentrul lui a fost în India, la Sikkim. Acum câteva luni, revista americană „Time” scria că, potrivit estimărilor împărtăşite de directorul NSET (National Society For Earthquake Tehnology), oficial nepalez şi şef al operaţiunilor umanitare ale ONU din această ţară, un seism similar celui din 1934 (a cărui magnitudine de 8,3 a fost sensibil superioară celui de sâmbătă) ar putea ucide 100.000 de persoane, ar răni grav 200.000 şi ar determina circa 2,5 milioane de persoane să ia calea bejeniei. Un ziarist de la „Time”, care se deplasase la Katmandu, s-a convins personal că o atare catastrofă naturală este inevitabilă, dat fiind că în ţară s-au făcut puţine lucruri pentru a evita atare urmări nefaste. „Nepalul a organizat cea de a 13-a manifestare National Earthquake Safety Day, la 16 ianurarie a.c. Evenimentul are menirea să avertizeze cetăţenii că trebuie să ia în seamă iminenţa acestui pericol şi să ştie modul în care trebuie să reacţioneze: posturile de radio vor transmite un mesaj care reaminteşte auditorilor să se aplece imediat şi să se protejeze în caz de seism, iar studenţii şi cei ce lucrează în domeniul sănătăţii să acorde primul ajutor. Însă, într-o manieră involuntară, acest eveniment arată cât de puţine lucruri s-au făcut”, arăta el.
Revenind la cutremurul de sâmbătă, Institutul american de Studii Geologice a spus de la început că se vor înregistra peste 1.000 de morţi, iar un bilanţ final de peste 10.000 de morţi nu poate fi exclus. Aceasta întrucât, cum arătam, ţara şi capitala sa sunt foarte vulnerabile. Întâi de toate din cauza zonei de risc seismic ridicat. „Milioane de persoane sunt expuse la foarte puternice cutremure de-a lungul Himalayei”, prevenea CNRS în 2013. „Slate fr.” nota că „de peste opt secole, Nepalul este victima unei astfel de catastrofe la fiecare 75 de ani, în medie”. În presa lumii se revine mereu la seismul din 1934, de 8,3 pe scara Richter, soldat cu 8.500 de victime, doar în Katmandu, şi cu circa 18.700 în întreaga ţară, plus India şi zonele vecine.
Aşadar, o nouă catastrofă era iminentă, dat fiind că ultima data de peste 80 de ani. Este adevărat, în 2011, un cutremur de 6,9 pe scara Richter a avut loc în nord-vestul Indiei, el afectând şi Nepalul, unde a făcut 110 morţi. Cum se vede, epicentrul lui nu a fost în Nepal. După cum explica, în 2005, revista britanică „The Economist”, valea în care se află Katmandu este în realitate un fost lac, care „produce vibraţii de mare intensitate” în cazul unui cutremur de pământ. Astfel, în 1934, solul respectiv a avut „ondulări precum valurile unui ocean”, relata revista citată. De altfel, acum, în valea Katmandu, populată de circa 2,5 milioane de persoane, s-au înregistrat cele mai mari pagube materiale, epicentrul seismului fiind la mai puţin de 80 de km nord-vest de capitală, el durând între 30 de secunde şi două minute. A avut loc la 11.56 (ora locală).
Pe de altă parte, dacă gravitatea cutremurului din 25 aprilie se explică prin cauze naturale, în faţa cărora omul nu poate face mare lucru, nu e mai puţin adevărat că nici ţara şi, mai ales, nici capitala ei nu s-au pregătit să diminueze efectele unor atare catastrofe. Tehnicile de construcţie nu sunt adaptate unei zone seismice de mare risc, iar populaţia urbană continuă să crească, arăta „Slate” în 2010, citând şi recentul război civil (1996-2006), care nu a permis autorităţilor să se organizeze în faţa riscurilor unor atare avenimente deosebit de grave. În plus, foarte multe imobile din oraş sunt temple care nu prezintă siguranţă, de pildă, în 1934, 93% dintre ele nu erau conforme cu normele. „Din punctul de vedere al riscului rănirii sau al decesului, valea (Katmandu – n.n.) este locul cel mai periculos din lume”, spunea un specialist internaţional. În fine, ziarul parizian „Liberation” scria ieri că, potrivit lui Patrick Coulombel, cofondator al unei fundaţii umanitare de arhitecţi, seismul de sâmbătă, din Nepal, poate fi comparat cu cel ce a făcut ravagii în Caşmir, în 2005. Magnitudinea lui este mare, iar distrugerile din satele de munte sunt uriaşe. Alunecările de teren pe care le-a provocat sunt devastatoare şi complică mult accesul în acele zone. Între imobilele prăbuşite acum se află şi monumentele din Darbar Square din Katmandu, clasate în patrimoniul UNESCO, iar turnul istoric Bhimsen, cunoscut drept turnul Dharhara, una dintre atracţiile turistice ale capitalei, este acum în ruine. Încă din primele minute după seism, din molozul lui au fost scoase corpurile a zece victime. Avea nouă etaje, iar în vârf un minaret din bronz ce data din secoulul XIX. Pe străzile din Katmandu, reporterii au consemnat scene apocaliptice, comunicaţiile, electricitatea, apa curentă s-au oprit, iar la ore bune după cutremur domnea haosul. Întrucât a fost avariat, aeroportul internaţional a fost închis din motive de securitate.
Un capitol special îl reprezină alpiniştii străini veniţi să cucerească „acoperişul lumii” şi pe care imense avalanşe provocate de seism i-au surprins şi ucis. Astfel, avalanşa de pe Muntele Pumori (Everest) a lovit tabăra de la bază şi a acoperit o parte din ea, provocând 10 morţi. Acolo, după cum spunea un oficial nepalez, se aflau peste 1.000 de persoane, dintre care 400 de alpinişti străini.
Seismul a fost resimţit şi în nordul Indiei, unde a avut o magnitudine 6,6 .S-au înregistrat cel puţin 42 de victime, dintre care 30 în statul Bihar. În Tibet (China) au decedat 13 persoane, iar în Bangladesh a fost resimţit puternic în capitala Dacca, unde s-au consemnat nenumărate scene de panică.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.