Președintele USR, Dominic Fritz, a făcut declarații la TVR 1 referitoare la ipoteza vehiculată în spațiul public conform căreia ar fi un agent infiltrat de statul german în politica românească. Acesta a respins acuzațiile, catalogând scenariul drept nerealist și explicând modul în care a decis să se implice activ în administrația locală și politică.
Dominic Fritz respinge speculațiile privind presupusa sa calitate de agent german
Președintele USR, Dominic Fritz, a comentat marți seară teoriile apărute în spațiul public referitoare la o posibilă apartenență a sa la structurile de spionaj ale statului german, conform TVR Info.
Liderul politic a subliniat că nu este familiarizat cu domeniul serviciilor de informații, însă a argumentat că un scenariu ce ar presupune infiltrarea sa strategică pe termen lung ar fi fost structurat diferit pentru a evita o expunere atât de directă.
Dominic Fritz a mai afirmat că detaliile biografice concrete contrazic logica unei operațiuni acoperite de lungă durată. În opinia sa, alegerea unei persoane cu un nume evident germanic și cu un parcurs profesional transparent ar fi reprezentat un dezavantaj pentru un eventual plan secret de influențare a politicii interne din România.
„Pe mine mă amuză foarte mult această teorie, pentru că eu nu mă pricep la chestii din astea de spionaj şi aşa. Dar presupun, dacă eu sunt cineva care am un plan malefic pe 20 de ani, să plantez un spion în sistemul politic al României, probabil nu l-aş numi nici Fritz, nu i-aş da un CV lucrând la un fost preşedinte, adică nu ştieru, nu l-aş căsători fix cu o chinezoaică. Adică cred că ar exista variante de a-mi da un CV de acoperire mult mai puţin contondent”— a spus Dominic Fritz.
Sosirea în România, marcată de lipsa de interes pentru politică
Liderul USR a evidențiat faptul că parcursul său în România nu a avut la bază un plan stabilit anterior. El a explicat că primul său contact cu țara a avut loc la vârsta de 19 ani, moment în care a învățat limba română, dar a ales să păstreze o distanță clară față de scena politică locală, pe care o considera lipsită de predictibilitate și greu de înțeles la acea vreme.
În viziunea sa de la momentul respectiv, dinamica partidelor din România era caracterizată de schimbări frecvente și de o confruntare agresivă pe scena publică, diferită de activitatea desfășurată în spatele culiselor.
„Eu când am venit la Timişoara la 19 ani şi am învăţat română (…) am stat departe de politica românească. Mi s-a părut de neînţeles, foarte haotic, foarte, nu ştiu, pe scenă se joacă altceva decât în spatele culiselor. N-am înţeles niciodată partidele şi-au schimbat numele tot timpul, foarte agresiv, foarte vulgar, mi s-a părut”, a spus Dominic Fritz.
CITEȘTE ȘI:
Dominic Fritz, atac la AUR după ce partidul a condamnat acțiunile de sabotaj ale Rusiei împotriva României
Momentul de cotitură din 2017
Relația sa cu politica românească s-a schimbat radical în anul 2017, pe fondul manifestațiilor de stradă îndreptate împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu. Prezența la protestele organizate în Timișoara l-a determinat să își reevalueze poziția și să ia în considerare o implicare directă în structurile civile și politice locale.
Fritz a relatat că decizia de a părăsi activitatea profesională din Germania a survenit în urma discursurilor pe care le-a ținut în fața protestatarilor din Timișoara, realizând că îndemnurile adresate altora de a rămâne în țară trebuiau susținute prin propriul exemplu.
„Dar a venit acest moment – şi am mai povestit despre asta – în 2017, protestele împotriva lui Sorin Grindeanu, în care am fost în Timişoara, am vorbit acolo în piaţă în faţa, nu ştiu, 20-30 de mii de oameni şi am spus la toţi prietenii mei din România, nu plecaţi din această ţară, luptaţi, câştigaţi alegeri. Şi după aia m-am dus acasă la Berlin. Şi pe drum m-am simţit un pic ipocrit, că cine sunt eu să le spun să rămână în România, să nu plece şi eu am o viaţă bună şi un job bine plătit la Berlin. Şi atunci am decis să mă implic”, a declarat Dominic Friz.
Ulterior acestui episod, Dominic Fritz s-a alăturat filialei locale a Uniunii Salvați România, formațiune recent înființată la acea dată. Demersul inițial a vizat identificarea și susținerea unui candidat pentru funcția de primar al municipiului Timișoara, însă evoluția discuțiilor interne a dus la desemnarea sa directă în această cursă electorală.
„Am luat legătura cu colegii din Timişoara, din USR. Am căutat pe cineva pe care să-l susţin la primărie şi iată că am ajuns eu candidat. Dar asta… mai mult sunt de vină colegii USR din Timişoara decât serviciile secrete”, a mai spus președintele USR.