Divergențe în Consiliul Nordic. Danemarca și Suedia cer coordonare europeană în relația cu Rusia

Președintele Finlandei și premierul Norvegiei au purtat o discuție telefonică de 90 de minute cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Inițiativa a provocat critici din partea premierilor din Danemarca și Suedia. Oficialii de la Copenhaga și Stockholm au afirmat că discuțiile individuale cu Moscova nu sunt coordonate la nivel european.

Stefan Lupu - Reporter special
Divergențe în Consiliul Nordic. Danemarca și Suedia cer coordonare europeană în relația cu Rusia

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, susține că reacțiile exagerate la atacurile hibride ale Moscovei, fac jocul Rusiei FOTO: X / @alexstubb

Președintele Finlandei și premierul Norvegiei au purtat o discuție telefonică de 90 de minute cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Inițiativa a provocat critici din partea premierilor din Danemarca și Suedia. Oficialii de la Copenhaga și Stockholm au afirmat că discuțiile individuale cu Moscova nu sunt coordonate la nivel european.

Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat marți o discuție telefonică cu Vladimir Putin. Această acțiune a adus opinii diferite din partea premierilor din Danemarca și Suedia.

Pe parcursul celor 90 de minute, Stubb și Støre au solicitat liderului rus să oprească invazia din Ucraina și să participe la negocieri pentru un acord de pace. Alexander Stubb a descris discuția ca fiind sinceră și de substanță. Liderul finlandez a precizat că rezultatul războiului are impact direct asupra securității europene și a subliniat necesitatea unui dialog. Premierul norvegian a cerut detensionarea conflictului, scrie euronews.com.

Cei doi lideri au precizat că au purtat dialogul cu Vladimir Putin în calitate de reprezentanți ai statelor lor, nu în numele întregii Europe. După apelul cu Moscova, Stubb și Støre au comunicat la telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta le-a mulțumit pentru sprijin.

Danemarca și Suedia cer coordonare

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a contestat inițiativa. Ea a afirmat că acțiunile Rusiei din Ucraina arată lipsa de interes a Moscovei pentru un proces diplomatic.

„Sunt foarte sceptică în legătură cu această inițiativă independentă a Norvegiei și Finlandei. Nu a fost coordonată cu niciunul dintre noi”, a declarat Mette Frederiksen, imediat după publicarea informației. Oficialul danez a adăugat că nu vede semne referitoare la intențiile pașnice ale Rusiei. Ea a comparat situația cu vizita premierului ungar Viktor Orbán la Moscova și a cerut o abordare unitară la nivel european.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a exprimat rezerve similare cu privire la acțiunea celor două state vecine.

„Impresia mea este că toată lumea vrea pace, cu excepția lui Putin. Am așteptări destul de scăzute de la acest tip de discuții directe”, a afirmat Kristersson. El a menționat riscul divizării vocii europene prin discuții individuale.

După apel, Kremlinul a publicat un comunicat cu poziția lui Vladimir Putin asupra situației din Ucraina. La rândul său, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a explicat utilitatea unui dialog cu Rusia pentru a completa mesajele transmise de administrația americană.

Discuțiile au avut loc la Helsinki, unde cei patru lideri au participat la o sesiune a Consiliului Nordic. Aceste state susțin constant Ucraina prin asistență financiară și aprobă aplicarea sancțiunilor internaționale împotriva Moscovei.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.