Dana Gîrbovan reacționează după afirmațiile deputatului AKM, Cătălin Rădulescu

Redăm mai jos integral punctul de vedere al judecătoarei Dana Gîrbovan:

„1. Articolul a fost publicat fără solicitarea vreunui punct de vedere din partea mea și fără verificarea faptelor imputate, ceea ce constituie o abatere gravă de la normele elementare ale deontologiei jurnalistice. Publicarea unor afirmații ce mă vizează direct, fără a-mi cere un punct de vedere anterior publicării, conduce la concluzia că scopul articolului este acela de a dezinforma opinia publică și de a-mi afecta reputația profesională.

Afirmația potrivit căreia aș fi luat parte la întâlniri informale sau „oculte” privind modificarea legilor justiției din perioada 2017–2018 este complet falsă. Nu am participat niciodată la grupuri de lucru ale vreunui partid politic și nu am avut nicio interacțiune cu fostul deputat Cătălin Rădulescu, care nu a fost membru al „Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, după cum se poate constata printr-o simplă accesare a paginii respectivei Comisii.

Implicarea pe care am avut-o în numele UNJR în modificarea legilor justiției din perioada 2017–2018 a fost publică, transparentă și asumată, prin poziții transmise oficial în numele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România încă de la începutul dezbaterii publice pe tema acestor modificări. Astfel, în prima fază, am solicitat public ministrului Tudorel Toader să publice proiectul de modificare a legilor justiției; ulterior, în procedura avizării, am transmis observații și propuneri Consiliului Superior al Magistraturii, iar apoi, când proiectele erau în procedură parlamentară, am participat, în calitate de invitat, la o parte a lucrărilor Comisiei speciale comune, alături de reprezentanții altor asociații profesionale, ONG-uri, Parchetului General sau ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate pozițiile UNJR cu privire la modificările la legile justiției pot fi găsite la adresa: https://unjr.eu/tag/modificari-legi-justitie/

Alături de UNJR, propuneri de modificări la legile justiției de atunci au fost făcute și de alte organizații profesionale ale magistraților, în cadrul dezbaterilor susținându-ne fiecare punctele de vedere.

După cum se poate constata, unele dintre propuneri au fost acceptate și introduse în modificările la legile justiției, altele nu au fost. Dezbaterile au fost publice și transmise live, iar înregistrările încă se găsesc pe pagina Comisiei de pe site-ul Camerei Deputaților.

Începând cu luna mai 2015, UNJR și-a concentrat toate eforturile pentru apărarea independenței justiției față de influența serviciilor de informații, ce au transformat instanțele în „câmp tactic”, precum și față de abuzurile comise de DNA sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, în numele pretinsei lupte împotriva corupției, abuzuri care au compromis atât lupta anticorupție, cât și încrederea în justiție.

Această ingerință de sorginte stalinistă a serviciilor de informații în justiție, materializată prin încheierea unor protocoale secrete între Serviciul Român de Informații și toate instituțiile de la vârful justiției – Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară –, dublată de presiunile exercitate de procurorii DNA asupra judecătorilor și procurorilor (peste o sută de dosare deschise acestora din oficiu și ținute apoi în nelucrare ani de zile, încălcarea secretului deliberării, anchetarea judecătorilor pentru soluțiile pronunțate, deschiderea de dosare majorității membrilor CSM etc.), au constituit cea mai gravă și îndelungată încălcare a independenței justiției și judecătorilor din perioada postdecembristă.

Prin propunerile de amendamente făcute în perioada 2017–2018 în cadrul Comisiei speciale comune, ce au fost ulterior introduse în legile justiției, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, împreună cu alte asociații profesionale (AMR, APR), au reușit:

a. să separe cariera judecătorilor de cea a procurorilor, având în vedere statutul diferit al acestora din punct de vedere constituțional;

b. să susțină crearea unei structuri de parchet care să aibă competența exclusivă de a ancheta magistrați, dar care să fie în afara controlului politic și să aibă garanții sporite de independență și profesionalism, pentru a evita abuzurile și presiunile exercitate asupra judecătorilor și procurorilor de către DNA aflat sub conducerea Laurei Codruța Kovesi;

c. să scoată justiția de sub influența nefastă a serviciilor secrete prin:

– interzicerea oricăror acte secrete ce privesc procedurile extrajudiciare din justiție;
– incriminarea faptei – inclusiv a tentativei – lucrătorilor serviciilor de informații de a racola judecători sau procurori ca ofițeri, agenți sau colaboratori ai serviciilor de informații;
– reglementarea dreptului oricărei persoane de a ataca actul emis de CSAT privind verificările efectuate cu privire la ofițerii acoperiți, pentru a se asigura că aceste verificări sunt cu adevărat și în mod eficient efectuate.

Toate aceste modificări, ce au rupt justiția de influența serviciilor de informații și au oprit abuzuri specifice perioadei staliniste, au întâmpinat nenumărate și agresive reacții de rezistență din partea așa-numitei prese dedicate valorilor statului de drept, ce susținea însă, în realitate, un tip de justiție de inspirație sovietică și totalitară. Vârf de lance al acestor atacuri au fost publicații media care, sub pretextul luptei anticorupție, susțin încălcarea tuturor principiilor statului de drept și a valorilor care diferențiază justiția europeană de cea de sorginte sovietico-stalinistă.

Solicit publicarea prezentului drept la replică în aceleași condiții de vizibilitate ca materialul inițial, atât pentru respectarea dreptului publicului la o informare corectă și completă, cât și pentru restabilirea adevărului”.

Ce a spus „deputatul mitralieră”

Numele judecătoarei Dana Gîrbovan a fost rostit de Cătălin Rădulescu ca fiind printre cei care au contribuit la modificările celor două coduri în perioada guvernărilor controlate de Liviu Dragnea.

Pe lângă judecătoarea Gîrbovan, mai este menționat numele fostei judecătoare Viorica Costiniu și al soțului acesteia – condamnat pentru corupție –, dar și al lui Răzvan Savaliuc, proprietarul site-ului Luju.ro.

„Am colaborat atunci cu o echipă de oameni redutabili din justiție, așa cum este prietenul meu, avocatul care m-a apărat în acești 12 ani, Adrian Miclescu, fost procuror general adjunct al PNA. Doamna Costiniu, domnul Costiniu, Răzvan Savaliuc, am colaborat cu Dana Gîrbovan, o echipă de oameni foarte buni din justiție, care mi-au transmis, văzându-mă că am curaj, cum trebuie modificat Codul penal și Codul de procedură penală și legile justiției, în așa fel încât să nu mai existe abuzuri”, a afirmat Rădulescu la Cotidianulhd.ro.

@cotidianulhd Cătălin Rădulescu : Cine conduce PSD ?#hunedoara #forupage #breakingnews #presalibera #opinion #news ♬ sunet original – CotidianulHD

CITEȘTE ȘI: Deputatul AKM dezvăluie cine a modificat legile Justiției în era Dragnea. Judecătoarea Gârbovan, printre sfetnici