„Nu spera când vezi mişeii/ La izbândă făcând punte,/ Te-or întrece nătărăii,/ De ai fi cu stea în frunte,/ Teamă n-ai, căta-vor iarăşi,/ Între dânşii să se plece,/ Nu te prinde lor tovarăş/ Ce e val, ca valul trece”. (Glossă: Vremea trece, vremea vine). Un stil al construcţiei lirice, o muzică inconfundabilă a versurilor, un număr de simboluri şi, desigur, o relaţie specifică între ele.
Se împlinesc 162 de ani de la naşterea genialului poet Mihai Eminescu. „Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scria George Călinescu.
Concert extraordinar la Ateneu
Filarmonica „George Enescu” şi Academia Română onorează Ziua Culturii Naţionale cu două evenimente de excepţie – o expoziţie de artă românească şi un concert extraordinar.
Luceafărul în viziunea lui Sabin Bălaşa
Duminică, 15 ianuarie 2012, la Ateneul Român, va avea loc vernisajul unei expoziţii intitulate „Despre internaţionalitatea picturii româneşti”. Vor fi prezentate în avanpremieră 37 de opere, reprezentând o selecţie a unora dintre cele mai inovative şi pregnante loturi incluse în „Licitaţia de Avangardă şi Expresionism”, Artmark 2012 din 26 ianuarie. Printre acestea se numără lucrări de pictură, grafică şi sculptură, realizate de artiştii partizani ai revoluţiei estetice: Max Herman Maxy, Victor Brauner, Constantin Brâncuşi, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu şi Corneliu Baba, pentru a-i numi doar pe câţiva. Fie că este vorba de opere aparţinând curentelor istorice, realizate de artiştii care au îmbrăţişat, în epocă, tendinţele cele mai actuale, fie de opere datând de după război sau contemporane, inspirate de experimentele perioadei interbelice, operele expuse alcătuiesc o imagine de excepţie asupra artei româneşti care a rupt cu trecutul şi tradiţiile. Vernisajul beneficiază de o prelegere susţinută de acad. Răzvan Theodorescu.
Totodată va avea loc şi un concert susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, la pupitru, Horia Andreescu. În program: „Rapsodia nr. 2” de George Enescu, „Dansuri româneşti” de Bela Bartok, Uvertura „Liliacul” de Johann Strauss, „Valsul florilor” de Piotr Ilici Ceaikovski, „Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici, „Farruca” de Manuel de Falla, „Toreadorul” de Georges Bizet, „Dans ungar nr. 5” de Johannes Brahms, „Dans slav nr. 8” de Antonin Dvorak, Secţiuni din Suita „Mihai Viteazul” de Tiberiu Olah, „Mambo” de Leonard Bernstein şi „Hora Staccato” de Grigoraş Dinicu.
„Eminul meu drag”, la Sibiu
Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu marchează ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu printr-o serie de recitaluri de poezie ce vor avea loc, începând de vineri şi până miercuri, în mai multe spaţii din Sibiu.
Seria manifestărilor va debuta vineri, 13 ianuarie, ora 17.00, la Librăria „Humanitas”, unde Renate Müller Nica şi Cătălin Neghină vor susţine un recital intitulat „Scrisorile dintre Veronica Micle şi Mihai Eminescu”. Programul continuă sâmbătă, 14 ianuarie, ora 17.00, printr-un moment susţinut de actriţa Diana Fufezan, tot la Librăria „Humanitas”. Seara de sâmbătă se va încheia cu recitalul „Mult iubite Titi, Mitzule, Mitzicule, Mimi, Mimitzicule, Eminescule, Domnule Eminescu, Eminul meu drag” susţinut de Cristina Ragos în cafeneaua „Einstein” din Piaţa Mică, începând cu ora 20.00.
Mai mult decât atât, Ioana Blaga Frunzescu, Lerida Bucholtzer, Gabriela Neagu, Cătălin Neghină şi corul „Allegretto” vă invită, duminică, 15 ianuarie, ora 18:00, la un eveniment spectaculos, intitulat „Vocea poetului”, ce va avea loc la Biserica „Sfânta Ursula”
Recitind din poezia lui Eminescu într-un club sibian
Seria continuă şi luni, 16 ianuarie, ora 11.00, cu două evenimente organizate de actorii Dana Taloş, Eduard Pătraşcu, Viorel Raţă, Laura Ilea, Cristina Stoleriu, Iulia Maria Popa, Arina Trif, Vlad Robaş, Liviu Vlad şi Codruţa Vasiu la Şcoala Generală „Regina Maria” şi la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”.
Agenda zilei de marţi, 17 ianuarie, îi va aduce împreună pe actorii Geraldina Basarab, Rodica Mărgărit, Eduard Pătraşcu şi Viorel Raţă într-un recital de poezie susţinut la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
„Vis şi 31 de poeme necunoscute”
De Ziua Culturii Naţionale, serbată la aniversarea poetului naţional Mihai Eminescu, Editura „Casa Radio” face tuturor iubitorilor de literatură un dar „nepereche”: 31 de poeme eminesciene necunoscute, reunite într-o carte vorbită, intitulată „Vis” .
Antologia cuprinde poeme descifrate de regretatul eminescolog Petru Creţia, alese şi prezentate de Mircea Cărtărescu, ce s-au „întrupat” pentru întâia oară graţie vocii unice a lui Marcel Iureş.
Volumul (carte cu CD inclus) este comentat plastic de cinci pasteluri originale semnate de bine cunoscutul ilustrator de poezie care este Tudor Jebeleanu.
Apariţia audiobookului „Mihai Eminescu, Vis şi alte treizeci de poeme necunoscute”, în colecţia „Biblioteca de poezie românească” a editurii „Casa Radio”, reprezintă un eveniment excepţional, datorat unor nume importante ale culturii române de azi ce contribuie la omagierea geniului tutelar al creaţiei artistice româneşti.
Munca asiduă de filolog a lui Petru Creţia a dat la iveală, în completarea monumentalei ediţii de „Opere” la care a contribuit, texte eminesciene fie complet inedite, fie reconstruite din fragmente până acum niciodată puse în relaţie, poeme rămase publicate doar în numărul 1 (82) din 1991 al revistei „Manuscriptum”, despre care cercetătorul afirma entuziast că nu este vorba „de nişte rămăşiţe de ordin secundar, adiacent ori documentar, ci de mare poezie”.
Acelaşi entuziasm îl împărtăşeşte şi poetul Mircea Cărtărescu, autorul selecţiei de faţă şi al amplei „Predoslovii la o carte audio”, în care ne dezvăluie motivele ataşamentului său faţă de „poemele necunoscute”: „Citind deodată întregul corpus al noilor poezii, am avut surpriza să nu văd nicio deosebire faţă de textele cunoscute. Toate sunt de acelaşi înalt interes, toate cuprind poeme puternice, îndrăzneţe, inventive, de rară frumuseţe. Am renunţat cu greu la câteva dintre ele pentru ediţia actuală pe compact disc, şi aceasta numai datorită spaţiului de înregistrare limitat prin forţa lucrurilor. Pretutindeni este Eminescu, un Eminescu mai proaspăt şi mai surprinzător, pentru că e netocit încă de citiri şi recitiri, tălmăciri şi răstălmăciri, ataşări artificiale la diverse doctrine şi ideologii…”.
Un actor complex şi inspirat cum este fenomenalul Marcel Iureş a desăvârşit şirul acestor empatii artistice, oferindu-ne prima rostire a celor 31 de poeme necunoscute ce compun culegerea „Vis”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.