Datoria publică a României ar putea ajunge la aproape 1.300 de miliarde de lei până la sfârșitul anului 2026, un nivel record pentru țara noastră. Guvernul mai are nevoie de aproximativ 33 de miliarde de lei pentru a-și îndeplini programul de finanțare, după ce a împrumutat deja 232 de miliarde de lei în primele zece luni și jumătate ale anului. Creșterea datoriei este determinată în principal de deficitul bugetar și de necesitatea rambursării împrumuturilor mai vechi.
Potrivit datelor analizate de Profit.ro, până la 10 noiembrie 2026, Ministerul Finanțelor a atras finanțări de aproximativ 232 de miliarde de lei, dintr-un program anual de 265 de miliarde de lei. Diferența de 33 de miliarde de lei trebuie acoperită până la finalul lunii decembrie, prin noi împrumuturi de pe piețele interne și externe.
Situația este complicată de faptul că România nu a reușit să atragă toate finanțările externe planificate, iar autoritățile speră să compenseze o parte din deficit prin fondurile europene și alte împrumuturi internaționale.
Datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB
Estimările pentru finalul anului indică o datorie publică de 1.298,3 miliarde de lei, echivalentul a 61,8% din Produsul Intern Brut. Prin comparație, la sfârșitul anului 2025, datoria statului era de 1.137,6 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB, potrivit datelor prezentate de Profit.ro.
Astfel, dacă prognoza se confirmă, datoria publică va crește cu peste 160 de miliarde de lei într-un singur an. Depășirea pragului de 60% din PIB este importantă și în context european, deoarece acesta reprezintă unul dintre nivelurile de referință stabilite prin regulile fiscale ale Uniunii Europene.
Creșterea datoriei pune presiune asupra finanțelor publice, întrucât statul trebuie să aloce anual sume importante pentru plata dobânzilor și rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență.
De unde trebuie să împrumute Guvernul cele 33 de miliarde de lei
Datele Ministerului Finanțelor arată că România a atras deja cea mai mare parte a finanțărilor planificate pentru 2026. De pe piața internă, statul a împrumutat aproximativ 150 de miliarde de lei, dintr-un obiectiv anual de 160 de miliarde. În schimb, situația finanțărilor externe este mai dificilă. Până la 10 noiembrie, autoritățile atrăseseră 81,8 miliarde de lei, față de obiectivul de 105 miliarde.
Prin urmare, Guvernul mai trebuie să obțină:
- Aproximativ 10 miliarde de lei de pe piața internă;
- Circa 23 de miliarde de lei de pe piețele externe.
Pentru acoperirea necesarului de finanțare, Ministerul Finanțelor are în vedere inclusiv fondurile provenite din Planul Național de Redresare și Reziliență și din programul european SAFE. Planul include și împrumuturi de la instituții financiare internaționale, emisiuni de euroobligațiuni și plasamente private.
Criza politică a afectat programul de împrumuturi
Anul 2026 a fost unul neobișnuit pentru finanțarea datoriei publice. Criza politică prelungită a afectat posibilitatea autorităților de a ieși pe piețele externe pentru atragerea de noi împrumuturi.
Incertitudinea politică a influențat și accesarea unor fonduri europene, inclusiv a componentei de împrumut din PNRR. În aceste condiții, Ministerul Finanțelor încearcă să recupereze întârzierile și să se apropie cât mai mult de obiectivele stabilite la începutul anului.
Pentru 2026, necesarul brut de finanțare este estimat la 278,5 miliarde de lei, sumă care include acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriilor scadente. Programul net de finanțare este de 265 de miliarde de lei, diferența fiind legată inclusiv de utilizarea unei părți din rezerva valutară a statului.
De ce continuă să crească datoria României
Principala cauză a creșterii datoriei publice este deficitul bugetar. Mai exact, statul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe, impozite și alte venituri. Pentru acoperirea acestei diferențe, Guvernul împrumută bani de la investitori, bănci și populație, inclusiv prin vânzarea titlurilor de stat.
În același timp, o parte importantă din noile împrumuturi este folosită pentru rambursarea datoriilor contractate în anii precedenți. Acest mecanism, cunoscut drept refinanțarea sau rostogolirea datoriei publice, permite statului să achite împrumuturile scadente prin contractarea altora noi.
Prin urmare, cele 265 de miliarde de lei din programul de finanțare nu reprezintă integral datorie nouă.