De ce ar fi greu de aplicat legea supermarketurilor

Actul normativ promulgat luni de președintele Klaus Iohannis care obligă marile lanțuri de magazine să comercializeze produse din plan local în proporție de 51% este greu de aplicat și are definiții greșite, consideră Sorin Minea, președintele patronatului Romalimenta. Conform acestuia, o primă sintagmă greșită a fost folosirea termenului de lanț scurt. “În definiţia europeană înseamnă producător – consumator – pieţe, iar lanţul scurt se poate aplica perfect la legume şi fructe, pentru că producătorul duce produsele direct la magazine. În schimb, la restul produselor nu putem vorbi de lanţ scurt, nu există”, a declarat Minea la Realitatea TV.

Legea promulgată stipulează faptul că „lanţul scurt de aprovizionare e un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică, la nivel local şi regional, şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi”. O a doua problemă semnalată de Sorin Minea se referă la definirea produselor praspete. “Laptele nu poate fi definit așa pentru că este pasteurizat. În schimb, apa minerală sau sucurile sunt considerate produse proaspete”, a mai spus oficialul Romalimenta. Apoi acesta s-a referit la zonare, pe lanțul scurt, din regional și zonal. “Nu s-a putut băga naţional pentru că interzice legislaţia concurenţei, dar acest lucru înseamnă că lanţul scurt se aplică inclusiv în Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi în toate ţările de lângă noi. De aceea am spus că legea nu are nici cea mai vagă legătură cu produsul românesc. Normele de aplicare metodologice pot schimba însă sensul legii”, a mai spus Minea. Cea mai mare problemă, din punctul său de vedere, se găsește la servicii şi taxe şi la termenele de plată. “Beleaua cea mare este interzicerea tuturor taxelor şi serviciilor, dar eu poate doresc o parte din aceste servicii: transportul, marketingul, care se fac pe bani”, a conchis Minea.

Legea, aprobată de Parlament pe 8 iunie, prevede că marile magazine să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească în proporţie de cel puţin 51%, alimente care trebuie să provină dintr-un „lanţ scurt” de aprovizionare. ”Comercianţii – persoane juridice autorizate au obligaţia că pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre de Guvern”, se spune în lege. De asemenea, comercianţilor le este interzis să solicite furnizorului să nu vândă altor magazine aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu care a achiziţionat produsele respectiv. Sunt interzise şi taxele suplimentare pe care le percepeau comercianţii până acum, precum taxa de raft, fapt care, spun iniţiatorii, va putea duce la scăderea preţului unor produse. Actul normativ stabileşte că pe etichetele produselor de carne proaspete trebuie trecută ţara de provenienţă, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România pe care produsul respectiv îl are în conţinut. Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, susține că această lege vizează cu prioritate sectorul fructelor și legumelor unde România se confruntă cu importuri masive. „Legea a vizat cu prioritate sectorul legumelor şi fructelor, unde România se confruntă cu importuri masive, iar ulterior s-a extins şi la alte produse. Cel puţin în perioada în care România este capabilă să producă fără să utilizeze serele şi solariile, respectiv în sezonul răcoros, este clar că poate să asigure aprovizionarea ţării cu produsele care se fac în România. În acest context au fost multe produse româneşti care au rămas la producător şi au venit produse din import. Pentru o astfel de situaţie reglementarea era foarte necesară. Va fi în mod sigur un sprijin real pentru sectorul fructelor şi legumelor”, a afirmat Irimescu la Realitatea TV.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România consideră că acest act normativ este îndreptat împotriva marilor rețele comerciale și, în pofida celor exprimate public, nu garantează sprijin pentru producătorii locali sau produsele românești. Conform reprezentanților asociației, legea restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive. Ei susțin că marii retaileri sunt obligați să-și reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfășurării acestora, să renunțe la facilități și servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele românești și să se orienteze pentru a găsi modalități de a susține un flux financiar imens, impus fără justificare.

„Apreciem că toate acestea se vor răsfrânge asupra prețurilor la raft și vor avea repecursiuni majore și asupra programelor de susținere a producătorilor locali”, susţine AMRCR. George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei, a declarat într-o intervenție la Digi24 că referirea la lanțul scurt „are o definiţie ambiguă şi neclară”. „Avem două enunţuri ale acestui lanţ scurt de aprovizionare. În definiţe se vorbește de relaţii geografice sau colaborare strânsă, fără detalii. Noi am contestat legea din multe motive, unele fiind aceste definiții ambigue şi confuze, care nu vor duce la promovarea produselor românești sau sprijinul producătorilor locali. Ei nu au o garanţie, sau beneficiu real sau o protecţie în faţa concurenţei altor producători”, a adăugat el. Acesta a ținut să precizeze că legea nu are studiu și că „pune laolaltă mai multe lozinci, cu vădit caracter populist care nu au legătură cu ce e pe piaţă”.

Doi analiști economici, Florin Cîțu și Bogdan Glăvan, critică în termeni duri prevederile acestei legi. “Un lucru bun nu am copia din vest. În schimb, nu am scăpat nicio „soluţie” intervenţionistă, protecţionistă, nicio subvenţie etc. Să introduci o lege care garantează o piaţă de desfacere într-un sector subvenţionat este cea mai mare dovadă de prostie şi incultură economică. Mai dovedeşte că faci ceva pe el de consumator. Exact aşa a crescut oferta şi calitatea produselor în ultimii 26 de ani, prin protejarea producătorilor interni”, a scris Cîțu pe contul său de Facebook. Glăvan păstrează tonul: “Dacă vreţi să vedeţi pe cineva care face politică pentru oameni şi comunitate, uitaţi-vă la Dan Mașca. Lucrează în IT dar protestează împotriva scăderii impozitului pe venit doar în IT. Dacă vreţi să vedeţi pe cineva care face politică pentru clientelă, uitaţi-vă la pagina parlamentarului Nini Săpunaru. Veţi vedea pe cineva care clar nu face diferenţa dintre beneficiile pentru consumatori şi societate în general, şi privilegiile pentru un grup de interese. E o diferenţă între a susţine libertatea (capitalismul/economia de piaţă) şi a susţine corporatismul, capitalismul de cumetrie sau mai simplu spus feudalismul. Deşi aparent e uşor să le confuzi”. Nini Săpunaru, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, unul dintre cei vizați de Glăvan, spune că legea în forma actuală este rezultatul a doi ani de dezbateri și de o muncă de două luni și jumătate în comisie. “A fost o muncă de durată, noi suntem mulțumiți de cum a ieșit. Încă odată repet, nu închidem magazinele în weekend, acea prevedere nu s-a mai votat. Cei care nu respectă niște prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producător sau nu ai voie să impui un preț minim pe piață, cum s-a întâmplat până acum, sunt amendați cu amenzi între 100.000 lei și 150.000 lei și în cazul abaterilor repetate se poate merge până la închiderea magazinului. Amenzile se mai aplică și la lanțul scurt de aprovizonare, dar acolo nu se mai pune problema închiderii”, a spus Săpunaru. Conform acestuia, taxele de raft vor fi eliminate, iar marile magazine vor fi obligate să trăiască din adios comercial, exact ca orice alt comerciant.

”Legat de prevederile legii vă spun următorul lucru vor fi eliminate taxele de raft, iar marile magazine vor trăi la fel ca orice comerciant numai din adaos comercial. Legat de aprovizionarea pe lanțul scurt am lăsat posibilitatea Guvernului să stabiliească normele pentru aceste prevederi pentru că e oarecum o inovație în legislația din România și e bine să-i lăsăm să-și facă norme pentru a putea să prevadă această aprovizionare pe lanțul scurt. Exista posibilitatea de a face aprovizionare pe lanțul scurt, dar pentru a nu scăpa toate variabilele care pot aparea, lăsăm la latitudinea Guvernului să stabilească procentul și să stabiliească normele de aplicare pentru acest articol”, a declarat deputatul PNL. Săpunaru explică și problema “lanțului scurt”. ”Prevederea cu privire la 51% produse proaspete ce referă la legume și fructe în mod special, produse de panificație, produse lactate, carne proaspătă și a fost introdusă și mierea de albine. Prin această prevedere se încurajează aprovizionarea pe lanțul scurt la nivel local și regional care înseamnă o legătură strânsă între producător și comerciant. Această prevedere va crea un avantaj producătorilor zonali și vom avea posibilitatea să vedem în supermarketuri, în magazine, la comercianți marfă din zona respectivă. Prin această prevedere va rezulta o obligativitate de aprovizionare a supermarketurilor pe lanțul scurt. Marile magazine și acum aprovizionează într-un fel pe lanțul scurt pentru că în sezon când există producție legumicolă în România aceștia aprovizionează de la producătorii locali. Nu vom obliga supermarketurile să aducă salată verde din România iarna, pentru că nu au de unde”, a afirmat Săpunaru. Conform legii, mai multe articole vor intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Atunci se va schimba modul în care se formează prețul la raft, vor dispărea taxele la raft și de servicii iar acceptul sau refuzul produselor proaspete de către magazine se face pe loc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.