De ce Mugur Isărescu?

Pe fondul derutei generate de criză, din când în când numele lui Mugur Isărescu revenea cu o anume ritmicitate. Ba cu o declaraţie televizată, ba cu o remarcă ironică, ba cu o nominalizare pe lista speranţelor. Era un fel de loc comun pentru competenţă, profesionalism, seriozitate, caracter etc. Un fel de Ţiriac. Indiferent câte dezacorduri face şi câte prostii spune, el e Ţiriac din ceruri. Aşa şi cu Isărescu! Tot ce spunea părea antologic. Ca să nu zic genial. Asta pentru că n-aveam mijloace să discernem! O fi adevărat sau asistam la altă intrare a leului în gardurile economiei? Tot ce nu ne puteam noi explica, tot ce nu pricepeam din jocurile banului, aurului şi ţiţeiului pricepea Isărescu. El era pentru noi un guru al banilor, un ins conectat la unii şi la alţii, la toate grupurile care contează şi care nu, dar produc inclusiv admiraţie şi literatură pentru moşnegi şi cucoane. Vorbind puţin, Mugur Isărescu şi-a câştigat respectul populaţiei. De unde se vede cât de importantă poate fi în România o tăcere bine gestionată.

Serile trecute, Mugur Isărescu a revenit pe tapet. Nu pentru a lămuri o contradicţie aproape imposibil de dezlegat. Dacă este atât de mare bancher, de ce economia românească gâfâie la galere? În calitate de guvernator a fost la pescuit şi n-a vorbit cu preşedintele României? N-a prevăzut unde ne ducem? Sau a prognozat aiurea. E drept, s-ar putea să-i fi explicat, dar şi-a dat seama că o face cu un surd şi s-a lăsat păgubaş. Ei bine, tandem discret cu Traian Băsescu, guvernatorul pare să fi scăpat din criză şi mai guru şi cu un fel de coroniţă. Pentru cum a gestionat moneda e propus să redevină premierul salvator. Asta în timp ce preşedintele înregistrează în contul său întregul dezastru.

Propunerea cu Mugur Isărescu premier a fost făcută de Cristian Tudor Popescu într-o emisiune de televiziune. Probabil doar în numele său. Ca şi cum Mircea Dinescu la o altă emisiune ar fi spus ceva similar. Bă, numai Mugur Isărescu ne mai salvează! Dacă aveam de-a face cu o opinie de jurnalist sau de scriitor, mai mergea. Şi mie mi s-a părut, în 2009, că Mugur Isărescu, susţinut de o coaliţie de partide, l-ar putea învinge din primul tur pe Traian Băsescu. Ei şi?

Cristian Tudor Popescu îşi fundamenta propunerea pe criza totală de încredere. La Emil Boc nu are rost să ne mai aşteptăm la nimic. E clar că are nevoie urgentă de un înlocuitor. Întrebarea grea vine de altundeva. În ce măsură încrederea enormă de care se bucură Mugur Isărescu este o cheie care să deschidă cutia minunilor? E sigur C.T. Popescu de priceperea guvernatorului în noua situaţie economică? Să nu uităm că, pe vremea înfloririi noastre economice, Mugur Isărescu vindea la BNR vin şi mere de la Drăgăşani. Asta a fost singura sa idee economică! A mai avut altele importante? A făcut guvernatorul un plan pe termen lung şi-l ţine secret? Sau ar trebui să ne bazăm pe o idee de-o simplitate românească nebună. Guvernatorul o să meargă prin lume şi o să aducă bani! Numai că bani aduce cu ghiotura şi Traian Băsescu fără să aibă nici o idee cum îi vom da înapoi. Ca atare, ar trebui să vedem ce idei economice mai are guvernatorul. Nu de alta, dar în ciuda refuzurilor anunţate prin intermediar s-ar putea ca enorma sa popularitate să-l aducă iar pe scaunul de pe care a plecat în anul 2000. Şi dacă vom constata că respectul şi popularitatea sa nu sunt suficiente pentru un plan solid de salvare, ce ne facem? O luăm de la capăt cu alt providenţial iubit?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.