De ce populismul începe să cucerească și Germania de vest

În 20206, vor avea loc alegeri în cinci landuri din Germania. Primele doua alegeri vor avea loc pe 8 si 22 martie, în Baden-Wurttemberg și Renania de Nod – Westfalia. Sunt printre cele mai bogate landuri din Germania și în ambele Alianța pentru Germania este în ascensiune.

Populismul câștigă teren înaintea unui an electoral decisiv

Sondajele arata că își va dubla procentul obținut al alegerile din 2021 (8-9%). AfD va deveni al treilea partid ca importanță în aceste landuri. Nu are șanse să ajungă la guvernare, însă este o forță politică care se afirma și în vestul Germaniei, dincolo de fiefurile sale din est. Iar migrația nu mai este singura temă cu care AfD câștigă simpatizanți

Baden-Wurttenmberg este unul dintre cele mai bogate landuri din Germania. Este pe al treilea loc în topul salariului mediu, la fel și în cel al veniturilor totale. Economia este puternică pentru că aici își au sediul multe companii de talie mondială sau afaceri de familie încă prospere din Germania. Este casa companiilor Daimler, Porsche, Bosch. Capitala Stuttgart este unul dintre cele mai importante centre industriale din Germania.

Die Zeit remarcă ascensiunea Alternativei pentru Germania într-unul dintre districtele landului – Goppingen. Este în primele 10% districte din Germania în ce privește veniturile. Aici se află câteva companii de talie mondială, câteva afaceri mici și mijlocii, câteva filiale ale unor mari companii. Este un mix specific unui land german prosper. La ultimele alegeri, AfD a obținut nu mai puțin de 23% din voturi. Exista zone în Baden-Wurttenmberg în care AfD a obținut chiar și peste 30% la ultimele alegeri.

Dispariția visului clasei mijlocii

Cum se explică ascensiunea în vest a unui partid care își are baza electorală în estul fost socialist? Cifrele arată că economia landului încă merge bine, însă cetățenii au motive să fie îngrijorați. Politico.eu arată că Mercedes Benz va concedia 40.000 de angajați. Bosch a anunțat că va concedia 20.000 de angajați până în 2030. În întreaga industrie auto germană se estimează că vor fi concediați, până în 20230, circa 100.000 de angajați, aproape 10% din total. Iar Die Zeit scrie că nu o duc mai bine nici fermierii din landul cu pricina. Unul dintre ei, proprietarul unei ferme cu 100 de vaci de lapte, spune că afacerea nu mai face fata concurenței la scară industrială. Trebuie să ai cel puțin 300 animale pentru a te ține pe linia de plutire.

”Nu mai ai există perspectiva ca cei care muncesc din greu să aibă propria casă sau propriul apartament, să lucreze la aceeași companie vreme de 30 sau 40 de ani. Multă vreme, oamenii au putut spune: casa mea, grădina mea, mașina mea și vacanța mea. Dacă aveai aceste lucruri, erau aproape apolitic. Acum, brusc, toate acestea nu mai există”, spune Markus Frohnmaier, candidatul AfD la postul de ministru-președinte al landului.

Pandemia, momentul de ruptură în societatea germană

Lumea în care acești germani își duc zi de zi viața mai puțin prosperă se schimbă și ea. La momentul restricțiilor din perioada pandemiei, pe străzile din micile orașe din Baden Wurttemberg nu vedeai picior de etnic german, însă imigranții nu respectau distanțarea socială. Pandemia a fost un moment de ruptură, concluzionează Die Zeit, după mai multe interviuri cu simpatizanții AfD.

Nu doar imigrația, ci și economia, îi preocupă pe germanii din landurile prospere, neatinse încă de ascensiunea AfD. Strategia partidelor tradiționale a fost aceea de a-și întări discursul anti-imigrație pentru a recupera voturile ”furate” de extrema dreaptă. Strategia aceasta este insuficientă. ”Se reduc locurile de muncă aici. Producția se limitează. De ce? Costurile sunt prea mari. Iar aceste costuri sunt rezultatele unor decizii politice”, spune Alice Weidel, copreședinta AfD, in campania din Baden-Wurttemberg.

Iar lidera AfD are dreptate. Sub guvernele de coaliție cu ecologiștii și social-democrații conduse de Angela Merkel, Germania a început o tranziție energetică care trebuia să fie îndulcită de gazele ieftine importate din Rusia. Calculul politic a fost în contradicție cu cel geopolitic si astfel Germania a sfârșit cu o energie de trei ori mai scumpă decât în Statele Unite sau China, principalii competitori. Suferă împreună cu Germania toți partenerii apropiați din UE, cu România printre ei.

Populismul și limitele democrației în Germania

Are AfD o soluție la problemele economice? Firește, spun liderii AfD? Deloc, spun liderii partidelor tradiționale, care atrag atenția că populismul nu poate fi o soluție la probleme economice complicate. Tehnocrația și politica tradițională sunt cheia, spun ei. De fapt, nu contează dacă extrema dreaptă germană sau cea stângă au sau nu soluții, spune, pentru Die Welt, Jorg Banberowksi, care preda istoria Europei de Est la Universitatea Humboldt. Dacă Germania mai este o democrație, atunci, AfD ar trebui să se ridice și mai mult în sondaje și să ajungă la putere. ”Pentru ca democrația să nu dispară, este nevoie de reabilitarea disputei politice, de zgomot, pasiune, proteste. Democrația se îndreaptă mereu împotriva statului, este un protest împotriva paternalismului, a inerției birocratice și a reprezentanților. Democrația înseamnă și conflict”, spun el.

Germania are un ”zid de apărare” împotriva extremei drepte ridicat de partidele tradiționale imediat după începerea ascensiunii Alternativei pentru Germania. Este un pact pentru excluderea categorica a cooperării cu AfD, ținând astfel extrema dreaptă departe de putere. Asta înseamnă nu doar excluderea coalițiilor cu extrema dreaptă, ci și retragerea oricărui sprijin pentru orice lege care nu poate trece prin Bundestag decât cu sprijinul extremei drepte.

Populismul, „umbra reprezentării politice”

În 2025, serviciul de informații federal catalogase AfD drept ”partid extremist de dreapta”, o decizie susținută atunci de ministrul de Externe german, însă denunțată de omologul american Marco Rubio drept ”tiranie mascată”. Recent, un tribunal din Frankfurt a cerut serviciului BfV să retragă această catalogare, pentru ca raportul este insuficient. Asta înseamnă șanse mult mai mici pentru inițiativele partidelor tradiționale de a scoate în afara legii AfD, prin sesizarea Curții Constituționale.

Totul pleacă de la faptul că anumiți politicieni sau anumite partide sunt declarate pericol la adresa democrației. ”Asemenea tactici pot fi folosite pentru a elimina adversarii politici, dar nu vor salva democrația. Democrația este, prin definiție, nesigură și fragilă. Procesul este deschis, rezultatele sunt mereu incerte. Cine pune capăt acestei deschideri și spune că adversarul politic este dușmanul din interior al democrației va rămâne la putere. Însă invocarea războiului civil pentru a salva democrația nu se mai numește democrație”, spune Baberowksi

Să ne fie frică de populism? Da și nu. ”Populismul a fost mereu umbra reprezentării politice. Populismul este strigătul de durere al exclușilor, semnul unei crize de încredere și reprezentare. Criza vremurilor noastre a fost globalizarea. Regiuni întregi au fost dezindustrializate. Săracii au devenit mai săraci, bogații au devenit mai bogați. Globalizarea a distrus spații locale de referință – sindicate, biserică, partide. Partidele s-au rupt de cetățeni, nu mai au nevoie de ei pentru a avea autoritate. Oamenii simpli simt ca lucrurile importante sunt decise de indivizi nealeși. Banca Centrală Europeană, Curtea Europeană, Comisia Europeană nu răspund în fața alegătorilor”.

Normalizarea extremei drepte în Germania

În Germania de Est și țările foste socialiste din UE există o sensibilitate suplimentară la ascensiunea percepută a tehnocrației. Pentru unele generații de aici, memoria regimurilor autoritare este vie. ”În Germania de Est, oamenii nu vor să fie tratați cu o îngăduință superioară, la limita disprețului”, spune Baberowki. Până acum, populismul nu are vreo șansă să ajungă la guvernare în landurile bogate ale Germaniei. Însă a reușit să intre în prim-plan, scrie Die Zeit. Reprezentanții AfD sunt invitați la dezbateri, iar opoziția publică începe să dispară. ”AfD nu este un partid ca toate celelalte. Însă prezența sa începe să devină ceva normal”, scrie Die Zeit.