De ce solicită Zelenski negocieri directe cu Putin

Ucraina folosește atacuri asupra infrastructurii petroliere pentru a pune presiune pe rutele de aprovizionare ale Rusiei. Consecințele sunt vizibile în special în Crimeea ocupată. După recentele atacuri, chiar și Kremlinul a recunoscut acolo ”anumite probleme”. Aceste ”probleme” merg însă până la raționalizarea carburanților.

”Podul terestru” sub presiune: atacuri constante asupra coridorului spre Crimeea

”Podul terestru” care leagă teritoriul Federației Ruse de teritoriile ucrainene ocupate până la peninsula Crimeea, este supus atacurilor ucrainene cu drone și lansărilor de mine cu ajutorul dronelor. Ocuparea completă a celor patru regiuni ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporoje, pe care Putin le-a anexat prin decret în septembrie 2022, nu a fost finalizată.

”Este absolut umilitor pentru armata și guvernul rus ca drone ucrainene să zboare aproape nestingherite prin spațiul aerian rus”, a scris fostul comandant al armatei americane în Europa, Ben Hodges, pe X. „Comandamentul militar rus nu pare să îi furnizeze lui Putin informații corecte despre situația reală”, scrie think tank-ul american Institute for the Study of War (ISW). ”Acest lucru pare să afecteze și întreaga abordare de pe front.” În contrast cu declarațiile lui Putin, înaintările rusești s-au blocat în mare parte. ”Trupele sunt chiar împinse înapoi pe unele sectoare ale frontului”.

”Următoarele luni vor fi decisive”

Potrivit ISW, Rusia a pierdut în aprilie mai mult teritoriu decât a câștigat. Este o evoluție care nu s-a mai înregistrat din 2023. În plus, forțele armate ucrainene au recucerit aproximativ 590 de kilometri pătrați prin contraofensive tactice locale în sectorul frontului din Zaporijjea. De-a lungul acestei linii de contact, ”blocada logistică a armatei ruse” ar putea începe să aibă primele efecte.

”Următoarele șase până la nouă luni vor fi un punct de cotitură”, consideră generalul de brigadă Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3 de Armată al Ucrainei. Totuși, acest lucru presupune ca Kievul să mențină ritmul timp de mai multe luni. Doar prin forță, spune Bilețki, Rusia poate fi determinată să-și schimbe planurile de război.

Negocieri sau strategie politică? Semnalul Kievului către aliați și adversari

În paralel, președintele Volodimir Zelenski insistă pentru o întâlnire directă cu Vladimir Putin. Liderul ucrainean a transmis că războiul trebuie încheiat prin negocieri directe, deoarece liderii decid chestiunile cheie. Dar pozițiile sunt pe mai departe ireconciliabile. Ucraina cere o încetare a focului pe linia actuală a frontului, urmată de negocieri de pace, în timp ce Rusia condiționează orice armistițiu de concesii teritoriale și schimbări politice majore în Ucraina. Moscova insistă că nu va repeta ”greșelile anilor 1990”. Putin nu exclude o întâlnire, dar doar dacă ar produce rezultate concrete. În lipsa unui echilibru militar favorabil Rusiei, Kremlinul nu vede motive pentru compromis, în timp ce Zelenski mizează pe presiune militară și economică asupra Moscovei.

Summiturile au loc doar atunci când negociatorii au pregătit deja compromisuri semnificative. Altfel, riscul de eșec public este mare. De aceea, se pune întrebarea dacă cererea repetată a lui Zelenski pentru o întâlnire directă cu Putin este într-adevăr o ofertă de negociere. Faptul că inclusiv Roman Abramovici a reluat transmiterea de mesaje între Kiev și Moscova, după cum spune Volodimir Zelenski, citat de The Independent, sugerează că există încă canale informale de comunicare.

O posibilă explicație este că Ucraina nu urmărește neapărat o întâlnire reală, ci vrea să atribuie Rusiei vina pentru lipsa negocierilor de pace. Dacă Putin refuză, Kievul poate susține că Moscova blochează procesul. Mesajul lui Zelenski este adresat și administrației Trump, opiniei publice europene, dar și populației ucrainene, a cărei dorință de încheiere a războiului a crescut

5 condiții pentru pace

Cele cinci condiții prezentate recent  la Londra de liderii din Marea Britanie, Germania, Franța si Ucraina sunt văzute la Moscova ca o dovadă că statele europene nu vor sa discute condițiile esențiale ale Rusiei pentru pace. Condițiile celor trei puteri europene sunt:

• Încetare totală și imediată a focului
• Linia actuală a frontului ca bază pentru negocieri
• Garanții de securitate obligatorii pentru Ucraina
• Rusia să oprească agresiunea și să plătească despăgubiri
• Cale deschisă spre UE pentru Ucraina

Fără discuții despre NATO, statutul teritoriilor ocupate sau noua arhitectură de securitate europeană cerută de Moscova.

Deși președintele Macron, premierul Starmer și cancelarul Merz sunt susținători fermi ai Ucrainei, la Kiev pot exista îngrijorări la Kiev că unele state europene ar putea negocia direct cu Rusia din interese proprii, nu aliniate cu obiectivele Ucrainei. De aceea, inițiativa lui Zelenski de a cere negocieri cu Rusia este văzută și ca o încercare de a recâștiga inițiativa politică, nu de a ajunge neapărat la pace.

Avantaj militar temporar, dar risc strategic pe termen lung pentru Ucraina

Chiar dacă Ucraina se poate afla în acest moment într-un avantaj operațional pe front oferit de sistemele de drone, fereastra temporală este îngustă. Tot Institutul pentru Studiul Războiului arăta, pe 25 mai că ”ciclul de inovație al Rusiei va face ineficientă actuala concepție operațională a Ucrainei”.

Condițiile puse de cele două părți sunt încă foarte îndepărtate. Prin urmare, apelul lui Zelenski pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin este, în primul rând, un semnal politic adresat aliaților, adversarilor și opiniei publice din Ucraina si Europa. În prezent, sunt mai multe semnale că ambele părți vor să-și îmbunătățească pozițiile pentru o posibilă soluție negociată decât că s-ar afla deja aproape de un compromis.