De la celebrii pepeni de Dăbuleni la exoticul cartof dulce

La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Culturii Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni  plantarea cartofului dulce este în plin proces. Datorită tendinței secetoase, cartoful dulce are condiții favorabile de cultivare în sudul câmpiei Olteniei. Mulțumită protocolului de colaborare cu Universitatea Națională Kyungpook din Coreea de Sud, din 2012, această legumă exotică a început să fie plantată la Dăbuleni.

Provitamina A din cartoful dulce cu pulpă portocalie, farmacia din cămară

Cartoful dulce este una dintre cele mai importante şi uşor adaptabile culturi din lume și este cultivat în peste o sută de ţări datorită faptului că reprezintă o importantă sursă de calorii, proteine şi vitamine. Bogăţia de nutrienţi, producţiile mari, costurile reduse, sunt doar câţiva dintre factorii care fac din cartoful dulce un aliment de bază pentru oameni.

Cum crește?

Cultivarea cartofului dulce este relativ ușoară. Deși se adaptează la toate terenurile, trebuiesc evitate totusi, temperaturile prea scăzute . Mai ușor de gestionat decât cerealele, cultivarea cartofului dulce este potrivită în special climatelor aride și solurilor sărace. Cu toate acestea, cartoful dulce preferă soluri adânci, bine irigate. Nu-i place frigul: vegetația nu începe până la peste 15 ° C și crește ideal în jurul valorii de 25 °C.
Pentru plantare sunt necesari tuberculi de cartofi de 4 cm în diametru și aproximativ 12 cm lungime. Aceștia se plantează în poziție orizontală la o distanță de 2 cm între tuberculi“, afirmă biologul  Alina Paraschiv,  de la Stațiunea de  Cercetare Dabuleni.

În condiţiile de la SCDCPN Dăbuleni planta de cartof dulce s-a dezvoltat pe parcursul perioadei de vegetaţie la o temperatură medie în aer de 22,3°C, prin acumularea în aer a 2.266,3°C, biologic active. Cercetătorii chinezi au arătat că randamentul la cartofii dulci ar putea crește cu până la 40%, fără îngrășământ suplimentar, pesticide sau ameliorare genetică, dacă la plantare se folosește un pământ și tuberculi sănătoși.

În 2020, la SCDCPN Dăbuleni s-au iniţiat cercetări privind testarea unor genotipuri coreene de cartof (Ipomoea batatas), folosind diferite perioade de plantare, în scopul elaborării tehnologiei de cultură şi promovării în zonă a acestei plante. În prezent, se fac experiențe pe 5 soiuri de cartof dulce : KSP 1, KSC 1, YULMI, JUHWANGMI și HAYANMI, iar în testare se află alte patru genotipuri“, a precizat Drd. ing. Gheorghe COTEȚ, de la SCDCPN Dăbuleni, pentru Lumea Satului.

Cât de eficent este să cultivi cartof dulce ?

Producţia medie de tuberculi cu diametru mai mare de 5 cm, într-un an, se diferențiază în funcţie de soi. Ea poate atinge valori de: 29,5 t/ha la soiul Yulmi, 35,4 t/ha la soiul Juhwangmi, 23,7 t/ha la soiul Hayanmi, 26,3 t/ha la soiul KSP 1 şi 21,5 t/ha la soiul KSC 1, cum s-a întâmplat, de exemplu,  în anii precedenți.
Cercetătorii au arătat că cea mai mare cantitate de substanţă uscată totală a fost determinată la 110 zile de la plantare. Soiul Yulmi a prezentat cel mai mare conţinut (41,52%). Procentul maxim de amidon a fost determinat la 100 de zile de la plantare, cu o medie a soiurilor de 13,53%. Cel mai mare conţinut de amidon a fost determinat la soiurile Juhwangmi (14,43%) şi KSP1(14,22%). Vitamina C a avut cele mai mari valori, la toate soiurile, la 100 de zile de la plantare (între 3,5 şi 9,7 mg/100 g s.p.), după care începe să scadă.

Profit de circa 94  de mii de lei la 1ha

În ceea ce privește conservarea și păstrarea cartofului dulce, acesta nu poate fi ținut la  temperaturi sub 10-12oC deoarece ele pot duce la pierderi de sută la sută. Pentru prevenirea perimării lor, cartofii dulci trebuiesc păstrati la o temperatură de 15-17oC, grupați în cofraje sau separat, pe etajere. Un calcul efectuat pe un hectar de cultură de cartof dulce, arată că la o investiţie de aproximativ 20.000 lei, o producţie de 22,8 t/ha şi cu un preţ de vânzare de 5 lei/kg, se poate obţine un profit de circa 94 mii lei/ha.

Cartoful dulce este originar din America Centrală, dar și  din nord-vestul Americii de Sud. În China, India, Japonia, Africa, SUA, și în zonele mediteraneene ale Europei, se cultivă pe suprafețe mari. Pe plan mondial cartoful dulce ocupă locul 5 după orez, grâu, porumb şi manioc. Deşi îşi are originea în America Centrală, totuși, China furnizează peste 80% din producţia mondială totală de cartof dulce.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 11

14 Comentarii

  1. Asteptam cu interes ca Dabulenii sa cultive banane,kiwi si ananas asa cum sta bine unei natii de idioti.

  2. Citez:”De la celebrii pepeni de Dăbuleni la exoticul cartof dulce”. In cel mai scurt timp, vor cultiva cartofi deseurizati in Romania! Terenuirile vor fi „tratate” cu deseuri de orice din import, ca fiind cea mai buna resursa de vitamine si minerale de pe pamant!

  3. Idioti sau mai putin idioti, cat timp ei platesc isi vand marfa si platesc taxe la buget e mai bine decat sa vina arabii sa produca aici si productia sa o care la ei, jaf mascat. In Romania pana si cartofii se importa, producatorii locali NU mai au loc prin marile magazine de monopolul importatorilor si isi arunca marfa sau dau la animale. Alternativa e cartofi Olanda.
    In loc de traditionala ţuica de prune, ţuica de banane.

  4. Bre,da cine e ala fraier sa dea 5 lei pe kg cand in secuime kg de barabule se da cu 2o-30 de bani direct din poarta?Mai incarca hahalerele alea de speculanti bruneti la pret,dar odata ajunsi in petele moldovenesti nu sare pretul de 1 leu-1,5 lei pe kg la tarabe.Pe vremuri secuii coborau ei direct cu barabulele la vanzare,de multe ori se lasa cu troc de 1k de barabule la 5 kg de stiuleti boabe.Cei mai fasneti veneau cu lighene ,caldari ,cizme,fete de masa,prosoape..si le dadeau la tocmeala pe boabe varsate.In ultimul timp s-au cambuzat in munti si nu mai coboara nimeni ,probabil din cauza pardalnicii asteia de pandemie.Dar barabule dulci la 5 lei kg din poarta?Hi..hi..hi..Ce le mai fata mintea la oltenii astia,faliment scrie pe spatele lor.Ghinion.

    • Tu si banana de joe, ați mâncat vreodată cartofi dulci? Stiți cum sunt sau cum se prepara? Mă pregăteam să vă numesc ”țărani”, dar țăranul nu poate fi jignit.

  5. ,,Cultivarea cartofului dulce este potrivită climatelor aride.Preferă soluri bine irigate,,
    ?????

    • Se dezvolta bine pe terenurile care pot asigura o umiditate constanta, dar pot suporta perioade de seceta…

  6. Nu se poate cultiva decât în Oltenia !!Deci, se vor acorda subvenții …

  7. Arabii si turcii sunt aici,stapanesc sute de mii de mii de hectare de pamant romanesc,produc si duc productia la ei acasa adica exportul de produse agricole cu care se impauneaza guvernantii si presa laudaca.In rest vedem comportamentul de tara bananiera incurajat de acelasi guvern de alogeni si presa mercenara care,ai multa dreptate,se face ca nu vede segregarea producatorilor romani in lanturile de magazine.Dar nimeni nu zice nimic de asta asa cum nu se vorbeste de segregarea celor care nu se vaccineaza.Raman la parerea ca suntem totusi o tara de idioti carora ne-a inghitit pisica limba.

    • Cum veniră ăștia de azi la putere, cum au și desfiintat cele doua magazine-depozit de legume si fructe romanesti.

  8. Exoticul cartof dulce costa intre 5 si 10 ori mai mult decat un cartof autohton…
    Asa ca, din partea mea, sa-l cumpere oamenii cand il voi cumpara eu, adica la Calendele grecesti sau la sfantul asteapta.

  9. Bravo! Cei mai inventivi si negustori au fost si raman oltenii pentru ca ii duce mintea mai mult decat pe cei din jur. Cartoful dulce pentru calitatile sale a inceput sa prinda tot mai mult teren chiar si in America care a fost patria cartofului obisnuit.

  10. Dar de ce nu se popularizeaza faptul ca Romania a devenit cea mai mare producatoare mondiala de cozi de topor?Umane.

  11. Ei, i-a lasat din bratze baiatul ala de la Greensill 🙂

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.