Planeta crește, Europa scade

Decimați prin scăderea natalității

Imediat după anul 1990, populația României a început să scadă constant: la început, mai domol, mai apoi, din ce în ce mai abrupt. Mascat de extinderea migrației în căutarea unei vieți mai bune, acest fenomen nu îngrijorează încă pe nimeni. Specialiștii care privesc și dincolo de vârful nasului, așadar, în perspectiva viitoarelor câteva decenii, atrag atenția că, nu peste prea mult timp, diminuarea constantă a populației va modifica chiar și geografia demografică a țării noastre.

Preocupată, parcă, mai curând de propria supraviețuire, „barza“ vine din ce în ce mai rar pe la casele românilor. Și tot ea a început să infirme povestea cu „aspirina săracului“: în viitorul apropiat, scăderea natalității va afecta, preponderent, zonele cele mai defavorizate ale țării noastre.

Dezvoltare echilibrată și haos generalizat?

Conform raportului World Population Prospects: The 2017 Revision, întocmit în cursul acestui an de către Divizia pentru Populaţie din Departamentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU,  pe Pâmânt trăiesc, astăzi, circa 7,6 miliarde de oameni. Același raport afirmă că în anul 2050 populația lumii va fi de circa 9,8 miliarde, iar în anul 2100 va fi vorba despre 11,2 miliarde. Termenul pare a fi îndepărtat, dar pentru factorii de decizie politică și economică este foarte important: cunoașterea și urmărirea cu maximă atenție a acestor cifre ar putea face diferența între o dezvoltare echilibrată și un haos generalizat, care ne va aduce pe buza prăpastiei.

Astăzi, cea mai populată țară din lume este China, cu 1,4 miliarde de locuitori, urmată de India, cu 1,3 miliarde. Specialiștii estimează că în 2024 cele două țări vor fi la egalitate, cu 1,44 miliarde. După aceea, India va înregistra un avans, iar în anul 2050 va ocupa primul loc din lume, cu 1,66 miliarde de locuitori. În schimb, China va înregistra un recul, coborând la doar 1,36 miliarde de locuitori. Experții mai estimează că în 2050 jumătate din creşterea populaţiei mondiale va fi asigurată de nouă ţări: India, Nigeria, Republica Democratică Congo, Pakistan, Etiopia, Tanzania, SUA, Uganda şi Indonezia. Spre exemplu, Nigeria va avea atunci 460 milioane de locuitori (astăzi are 190 de milioane).

Situația se prezintă însă cu totul altfel în Europa. Aici, Raportul ONU susține că, drept urmare a menţinerii unei rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire (ceea ce înseamnă circa 2,1 născuţi vii la o femeie), se va înregistra o scădere a populaţiei. Cea mai afectată zonă va fi Europa de Est, unde populația va scădea cu peste 15%. Alături de Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Serbia și Ucraina, România se va afla și ea în aceeași situație.

Îmbătrânire galopantă

Aparent pozitivă, creşterea populaţiei la nivel mondial este însoţită de un fenomen deosebit de îngrijorător: schimbarea structurii pe vârste a populaţiei. Mai corect spus, îmbătrânirea umanității. Specialiștii afirmă că până în anul 2050, la nivel mondial, numărul persoanelor vârstnice, de peste 60 de ani, se va dubla. Dacă în 2017 populația în vârstă numără circa 2,1 miliarde, în 2050 bătrânii vor ajunge la circa 3,1 miliarde. În prezent, cea mai bătrână este Europa, unde cei trecuți de 60 de ani depășesc 25%. În schimb, în Africa se înregistrează cel mai mic procentaj de vârstnici: circa 5% din întreaga populație a continentului. Din punctul de vedere al ponderii populației tinere, viitorul nu sună prea bine. Spre anul 2050, populația vârstnică va crește cam peste tot. În Europa, 35% din populație vor avea peste 60 de ani. În America de Nord bătrânii vor fi 28%, iar  în în America Latină şi Caraibe vor fi circa un sfert din toată populația. Până atunci va îmbătrâni chiar și Africa, unde populația de peste 60 de ani se va dubla, ajungând să reprezinte circa 10%. Iar dacă vorbim despre populația cu adevărat vârstnică, adică 80 de ani și peste, aceasta se va tripla, ajungând, de la 137 milioane de locuitori în 2017, la 425 milioane în 2050. Specialișii afirmă că, acolo unde se manifestă, îmbătrânirea populației are două mari cauze. Una este legată de progresele medicinei şi de creșterea calității vieții, ambele ducând la scăderea mortalității în rândul vârstnicilor. Cealaltă cauză, deosebit de greu de îndreptat într-un viitor apropiat, este, desigur, scăderea natalității. Iar asta este deosebit de important: scăderea natalității înseamnă din ce în ce mai puțini copii, inclusiv nou-născuți, ceea ce în viitor se traduce prin tot mai puțini adulți care să preia locul și rolul actualei generații. Pentru România, această scădere va fi cu adevărat dramatică. Conform proiecțiilor privind evoluția demografică, realizate de specialiștii Diviziei pentru Populaţie din Departamentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, în anul 2050 România va mai avea 16,4 milioane de locuitori, iar după încă cinci decenii, în anul 2100, între granițele țării noastre se vor mai regăsi doar 12,1 milioane de locuitori.

Europa bătrânilor

În viitoarele câteva decenii Europa își va merita, cu adevărat, numele de „bătrânul continent“, cum i se spune uneori. Dacă în anul 2015 populaţia de peste 65 de ani constituia circa 18,9%, se estimează că în 2080 aceasta va reprezenta 29,1%, respectiv 151,1 milioane de persoane. În schimb, populația activă, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, va scădea de la 65,5% în 2015 la 55,6% în 2080, ceea ce va însemna că populația activă, cu putere de muncă, a Europei va scădea cu aproximativ 44,4 milioane de persoane. În acest context, se mai estimează că numărul persoanelor longevive de 80 de ani şi peste va creşte de la 26,8 milioane de persoane în anul 2015 la 66,1 milioane de persoane în anul 2080. Aparent, aici avem de-a face doar cu o simplă înșiruire de cifre. O înșiruire în spatele căreia se ascunde însă o realitate dramatică: dacă acum raportul dintre persoanele apte de muncă și cele în vârstă este de 2 la 1, în viitoarele câteva decenii acest raport va scădea de la 1 la 1,3. Mai simplu spus, din ce în ce mai puține persoane active, apte de muncă, vor trebui să asigure pensiile unui număr din ce în ce mai mare de vârstnici. Exact acesta este motivul pentru care la noi se vorbește, încă de pe acum și din ce în ce mai insistent, despre o viitoare prăbușire a întregului sistem de asigurări sociale.

Puțini și săraci

Atunci când iau în calcul evoluția populației, statisticienii au în vedere ceea ce ei numesc „populația rezidentă“. Este vorba despre o noțiune deosebit de largă, care include „totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străină şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate“. Înregistrată în ultimii câțiva ani, scăderea natalității s-a reflectat rapid prin scăderea numărului de locuitori din diverse zone ale țării. Repartizată pe zone, cea mai mare scădere a populației rezidente din perioada 2012-2015 a fost înregistrată în judeţele din sudul ţării:

l Teleorman, cu -4,5%;

l Brăila cu -3,7%;

l Olt, cu -3,6%;

l Mehedinţi, cu -3,2%.

Acestora li se adaugă judeţul Hunedoara, cu -3,2%.

La polul opus, în aceeași perioadă, cele mai mici scăderi s-au înregistrat în judeţele:

l Bihor, cu -0,9%;

l Harghita, cu -0,8%;

l Mureş, cu -0,8%;

l Bistriţa-Năsăud, cu -0,7%;

l Suceava, cu -0,4%;

l Constanţa, cu -0,3%.

Totuși, față de această prăbușire generalizată a populației, specifică cel mai adesea zonelor sărace ale țării, în judeţele Braşov, Cluj şi Sibiu populaţia a crescut cu circa 0,1-0,3 la sută. Creșteri cu adevărat semnificative s-au înregistrat, în această perioadă, în judeţele Timiş (1,1%) şi Iaşi (1,7%). După cum era de așteptat, cea mai importantă creştere a populației rezidente s-a înregistrat în judeţul Ilfov, care, împreună cu Bucureștiul, a sporit cu 9,5%. Inutil să mai precizăm că aici este și zona cu cea mai dinamică dezvoltare economică.

Trei variante de studiu

Analizele privitoare la evoluția populației țării noastre în viitoarele câteva decenii pornesc de la statisticile actuale, corespunzătoare perioadei cuprinse între anii 2012 și 2015. Iar în ceea ce privește viitorul, specialiștii au luat în calcul trei variante: una optimistă, una pesimistă și o variantă standard, cea pe care statisticienii o numesc „varianta constantă“ sau „varianta reper“. Aceasta ia în calcul cifrele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2015, așa cum se prezintă ele în fiecare județ. Conform variantei constante, în anul 2060 România va fi populată de numai 11 milioane de locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel naţional duce către 16,3 milioane de locuitori, în timp ce, în varianta pesimistă, prevede doar 12,5 milioane de locuitori. Privită în cifre reale, populaţia rezidentă a României va scădea cu 3,6 milioane de locuitori în varianta optimistă și cu 8,8 milioane în varianta pesimistă.

„La toți ni-i greu, dar nu la toți la fel!“

După cum am văzut, specialiștii afirmă că în viitoarele câteva decenii populația  României va scădea în mod dramatic. Această scădere nu se va petrece în mod uniform. În unele zone diminuarea abia dacă va fi resimțită. În anumite locuri, ce-i drept, foarte puține, va exista chiar și o ușoară creștere. Însă cu mult mai multe vor fi zonele în care scăderea va fi dramatică, iar numărul de locuitori se va înjumătăți față de ceea ce avem acum. Astfel, comparată cu anul 2015, în anul 2060 cea mai mare scădere a populației rezidente se va înregistra în regiunea Sud-Vest Oltenia, unde vor mai trăi circa jumătate din numărul celor din ziua de azi. Scăderea populaţiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între -22,4% în regiunea Nord-Est şi -44,5% în regiunea Sud-Muntenia.

Calculată în varianta pe care statisticienii o numesc „medie“, scăderea populaţiei rezidente în perioada 2015-2060 va oscila între -61,3 %, care se va înregistra în județul Teleorman, şi -7,5% în Iaşi. Judeţele în care populația va scădea mai puțin vor fi Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Timiş, Tulcea şi Vaslui. Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu circa 978.000  de persoane şi va rămâne judeţul cel mai puţin populat.

În schimb, varianta „intermediară“ de proiectare a populaţiei rezidente estimează că în aceeași perioadă (2015-2060) populația se va reduce cu 4.429.100 persoane. Și în această variantă de estimare, cea mai mare scădere va fi înregistrată tot în județul Teleorman, cu 55,5%. Pe locurile următoare în ceea ce privește scăderea populației se vor situa județele Olt (-53,9 %), Vâlcea (-51,1%),  Brăila (-51,0%) și Gorj (-50,9%).

Polii sărăciei

Toate aceste estimări privitoare la viitoarea scădere a populației pornesc doar de la diminuarea natalității, fenomen care, după cum vedem, poate fi constatat chiar și acum, în zilele noastre. La fel de ușor de constatat este și faptul că acest fenomen se petrece mai ales în regiunile Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia, acolo unde se află unele dintre cele mai sărace județe ale țării. Chiar și acum, în zilele noastre, Teleormanul, Oltul și Doljul, alături de Vaslui și sudul Moldovei, sunt considerate „polii sărăciei“ din țara noastră.

Situația reală este cu mult mai complexă. Iar asta, pentru că, din cauza încălzirii globale, dar și din cauza lipsei unor sisteme moderne de irigații, toate aceste zone au început deja să fie afectate de fenomenul de deșertificare, care se extinde galopant de la un an la altul.

Bineînțeles că, puși în fața acestui viitor sumbru, mulți dintre noi ar putea ridica indiferenți din umeri, întrebând: „Ce legătură au toate astea cu noi, cei de azi? De ce ne-ar interesa lucruri care se vor petrece cândva, în anii 2030 sau 2050?“. Ar trebui să ne intereseze! Pentru că România de peste câteva decenii este România în care vor trebui să trăiască copiii și nepoții noștri. Iar scăderea constantă a sporului demografic, alături de alte fenomene la fel de grave pe care nimeni nu are de gând să le remedieze, ar putea să preschimbe românii într-un popor pe cale de dispariție. Iar dacă nici asta nu ne interesează… atunci chiar că ne merităm soarta!

Femeile… tot majoritare!

Dacă tot discutăm despre nivelul natalității, bineînțeles că numărul de femei din țara noastră reprezintă un factor deosebit de important. Conform statisticilor, și în viitoarele câteva decenii populaţia feminină va fi predominantă în România. Totuși, nu va crește foarte mult în raport cu situația actuală. În 2015 femeile au reprezentat circa 51,2%. În 2060, în varianta optimistă, doamnele și domnișoarele vor reprezenta 52%  din populație. Ceea ce înseamnă că bărbații vor fi cei care vor contribui cel mai mult la scăderea populației din țara noastră.

Pe sexe, în varianta medie de proiectare, în anul 2060 populaţia masculină s-ar reduce cu 31,4% faţă de anul 2015, iar populaţia feminină ar înregistra o scădere de 29,6%.

În anul 2060, în judeţele Giurgiu, Iaşi, Sălaj, Tulcea şi Vaslui, ponderea populaţiei feminine va fi sub 50% din totalul populaţiei rezidente. În schimb, judeţele Dolj și Gorj, precum și Municipiul Bucureşti vor înregistra cea mai mare pondere a populaţiei feminine, care va urca la peste 53,0%. Contrar acelorași estimări, judeţele Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timiş vor înregistra cele mai mici diminuări ale populaţiei feminine, diminuări care se vor situa sub 10%. Tot atunci, judeţele Dolj, Gorj plus municipiul Bucureşti vor înregistra cea mai mare pondere a populaţiei feminine (de peste 53%).

Noroc cu „decrețeii“

În ultimele două decenii, populaţia aptă de muncă, așadar, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, a crescut constant datorită generaţiilor născute după 1967, în perioada politicilor pronataliste impuse de către regimul Ceaușescu. Adică celor pe care și acum îi mai numim „decreței“. După anul 2002 populaţia adultă a scăzut ușor, până în anul 2015, din cauza generaţiilor mai reduse numeric din cursul  anilor ‘90, când, odată cu liberalizarea avorturilor, s-a înregistrat o reducere consistentă a natalităţii. La aceasta s-a adăugat, mai ales în ultimul deceniu, migrația forței de muncă, cu precădere spre țările UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3

12 Comentarii

  1. Domnule Vasile Surcel, de ce omiteti sa dati credit autorilor sau autorului acestor fotografii exceptionale, chiar daca sunt colegii dumneavoastra? Exista o politica a respectului si recunoasterii muncii altuia de care si dumneavosatra, din considerente colegiale sau morale, ar trebui sa tineti cont.

  2. Imaginea cu batrana cu galeata cu apa e din Teleorman…
    Trist, desi e atat de BINE in Romania-Teleormanistan…

    • Ei nu, ca in Ardeal batranii umbla cu doaztorul, nu cu galeata. Am impresia ca nu traduci bine din limba ta materna.

  3. Si totusi in august 2017 AEP ne spune că avem 18.9 milioane CNP valide, adică alegători. Cum vine asta? Ori scaderea populatiei e o minciuna, ori avem multe CNP false, folosite la manevre electorale ( vezi cazul Iohannis care in doua saptamani ă luat 3 milioane voturi in plus fata de primul tur prezidențial)

    • Sunt cetateni romani, care nu mai locuiesc in tara si au primit si cetatenia altui stat. Dar in acelasi timp si-au pastrat cetatenia romana, deci si CNP-ul avand inca pasaport romanesc. Asadar ei au dreptul sa voteze, fiind inca cetateni romani, dar cu domiciliul in strainatate. „A fi roman” si „a fi cetatean roman” sunt doua lucruri diferite.

  4. Asta-i planu pentru toata europa. Si nu de acum ci de 60 de ani. Asociatiile feminizdebsi homo nu au fost finantate fara un scop

  5. Si totusi pedofilia in Romania are un loc de cinste. Nu mai vorbesc de conditiile in care traiesc majoritatea copiilor. Statul socialist-o-securist isi permite isi bata joc si sa nu le pese de copiii romani.

  6. Scaderea populatiei si crestere economica !!?
    Nu se poate Socialismul lui Grindeanu; Tudose si alte pomae in viitor are rezultatele astea ? Cred ca lumea nu-i iubeste pe socialistii si sefii lor doar din cauza unui instinct obscur. Acelasi care imi spune si mie ca indicatorii economici cu care Socialismul SSMD R ist se lauda sunt facuti special pentru a incununa reducerea populatiei si autodistrugerea. Felicitari stingistilor , globalistilor si restului sinecuristilor. Indicii vorbsete – sa nu ne uitam la cifrele brute sai la realitate.

  7. Apasati de grijile traiului zilnic majoritatea romaneasca nu se preocupa cu interpretarea realitatilor statistice care abunda de exceptionala si fatala gravitate. Tacere,resemnarea,nesolidarizarea cetatenilor au facut posibile cedarea de catre factorii politici la parti din patrimoniul economic si istorico-teritorial al natiunii romanesti unor state si entitati straine, scufundarea in coruptie si capitalism fara-de-lege…Manipularea ,mizeria adusa de tranzitia catre “ democratie” si “economie de piata” au avut drept consecinta diminuarea suportului si atasamentului pe care il au noile generatii active fata de Tara natala si fata de natiunea proprie . Atmosfera istorico-sociala a fost deliberat inrautatita. Cadrul in care natiunea noastra ,succesiunea generatiilor, se perpetueaza, a capatat nuante de tragedie…Impostorii postdecembristi promovati cu abilitate de organizatii si interese straine in institutiile statului romanesc au ocultat premeditat vointa sociala si au facut posibila o cadere si o fragmentare in timpul istoric de la o natiune sanatoasa si activa catre clanuri politice si hoarde primitive de oportunisti sociali incapabile de a judeca si a intelege devenirea romaneasca.
    Pierderile si capitularile ontologice pe care generatiile actuale le traiesc, periclitiand sansele celor care vin dupa noi, sub presiunea retelelor,ingineriilor sociale impuse de forte globale nu pot fi oprite decat de catre oameni verticali, legitimi prin atasamentul lor profund de Istoria,Limba si Pamantul Patriei. Exista acesti oameni, exista constiinte articulate de vointa de a ajuta natiunea si cultura distincta romaneasca sa supravietuiasca in mijlocul celorlalte natiuni…

  8. Surcelule, articolul este tendentios si manipulator. Scaderea natalitatii nu e atat de mare cum pretinzi. Generatia ” facebook ” nu se inghesuie sa faca copii, nu din cauza saraciei, ci pentru ca nu s-a maturizat suficient. Tinerii prefera sa ” copilareasca „. Fie sunt dependenti de munca, fie se complac sa traiasca din ajutoare si din pensia parintilor. Cresterea unui copil inseamna o responsabilitate. Alarmanta nu este cresterea insuficienta a natalitatii, ci rata foarte ridicata a mortalitatii infantile. Avem din ce in ce mai multi ” copii cu copii „. Lipsa de educatie si experienta a tinerelor mame si atitudinea familiilor maresc rata abandonului. Propaganda antivaccinare contribuie si ea la micsorarea sanselor de supravietuire.

  9. Migratia fortei de munca ! Acesta-i pretul pe care-l platim pentru amaratele de cateva miliarde date de U.E. CU ZGARCENIE. Furtul fortei de munca aceasta a fost de la bun inceput intentia si motivul „admiterii” Romaniei in U.E. Occidentului ii este mult mai comod sa fure forta de munca gata scolita din Romania decat sa asimileze emigranti din Siria.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.