Decizia CCR legată de desființarea SIIJ. REACȚII

CCR a respins, miercuri, cele două sesizări făcute de USR și AUR la legea pentru desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Deciziile au fost luate cu unanimitate de voturi.

CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 54 de deputați și de 26 de senatori aparținând grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvați România și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate.

De asemenea, judecătorii constituționaliști au respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 35 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale partidului Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Social Democrat, precum și de 5 senatori aparținând grupului parlamentar al partidului Alianței pentru Unirea Românilor.

Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) şi cere demisia ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, dacă avizul Comisiei va fi unul critic la adresa actului normativ.

„Am primit o nouă decizie a Curţii Constituţionale (CCR) de respingere a sesizării USR împotriva proiectului lui Cătălin Predoiu, de aşa-zisă desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ). În fapt, o reînfiinţare a unei structuri, înfiinţarea unei reţele de investigare a infracţiunilor din justiţie. Este un moment complicat, mai ales că el vine cu puţine zile înainte de emiterea avizului Comisiei de la Veneţia. De aceea, îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge această lege până în momentul în care avizul va fi adoptat de către Comisia de la Veneţia, pe data de 19 martie. Mai sunt doar 10 zile până la emiterea acestui aviz. În urma solicitării făcută de colegul meu, deputatul Iulian Bulai, am primit din partea Comisiei de la Veneţia o înştiinţare precum că draftul de aviz este deja la Ministerul Justiţiei. În aceste condiţii, graba cu care Parlamentul a trecut la vot, cu care Curtea Constituţională, de pe o săptămână pe alta, a dat o pronunţare, o decizie pe această speţă foarte importantă, fără să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia, de asemenea, graba cu care s-ar putea promulga această lege ar fi una devastatoare pentru statul de drept (…). Dacă avizul Comisiei de la Veneţia va fi unul critic la adresa acestui proiect, Cătălin Predoiu trebuie să-şi dea demisia”, a declarat Stelian Ion, miercuri, la Parlament.

El a adăugat că draftul de aviz conceput de raportorii Comisiei de la Veneţia este de două zile la Ministerul Justiţiei şi susţine că are „elemente serioase” că acesta este unul critic la adresa proiectului.

„Cert este că acest draft există de două zile la Ministerul Justiţiei, ministrul Cătălin Predoiu ştie de existenţa lui, nu cunosc acest conţinut pentru că el este confidenţial, dar presupun, am elemente serioase să cred că acest draft este unul critic la adresa acestui proiect, vom vedea care este realitatea (…). Cu acest proiect de lege s-a compromis iremediabil (n.r. Cătălin Predoiu), din punctul meu de vedere, şi nu este altă soluţie decât demisia şi a da mandatul de ministru al Justiţiei unei persoane care pune preţ pe avizele Comisiei de la Veneţia, pe recomandările din cadrul MCV, recomandările Comisiei Europene. A ne preface că venim cu reforme, a încerca să-i păcălim pe partenerii noştri europeni, să păcălim instituţiile cu care suntem în contact şi faţă de care am avut nişte angajamente, este greşit şi efectiv nu cred că vom reuşi să facem lucrul ăsta”, a concluzionat deputatul USR.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, care s-au opus legilor adoptate de PSD. îi solicită, miercuri, preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită Parlamentului legea privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, pentru valorificarea avizului Comisiei de la Veneţia.

Potrivit unui comunicat al asociaţiilor, Comisia de la Veneţia a fost sesizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei referitor la noul proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, urmând a publica Avizul 1079/2022 în luna martie 2022.

Potrivit art.11 din Constituţia României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmarea deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept,a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Comisia Europeană, prin numeroase rapoarte MCV, a solicitat României să ţină seama în mod corespunzător de avizele Comisiei de la Veneţia, menţionează sursa citată

Conform Hotărârii CJUE (Marea Cameră) din 18 mai 2021, spun magistraţii, pronunţată în cauza Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi alţii, Decizia 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referinţă care figurează în anexa la MCV urmăresc să asigure respectarea de România a valorii statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE şi au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că România este este ţinută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ţinând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menţionate.

Totodată, arată asociaţiile, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că, în ceea ce priveşte drepturile consacrate la articolele 47 şi 48 din cartă, este necesar, printre altele, ca „normele care reglementează organizarea şi funcţionarea unei secţii specializate din cadrul Ministerului Public, precum SIIJ, să fie concepute astfel încât să nu împiedice examinarea cauzei judecătorilor şi a procurorilor vizaţi într-un termen rezonabil. Or, sub rezerva verificării de către instanţele de trimitere, din indicaţiile furnizate de acestea, reiese că nu aceasta ar fi situaţia în cazul SIIJ, în special ca urmare a efectului combinat al numărului aparent considerabil redus de procurori încadraţi în această secţie, care nu ar dispune, în plus, nici de mijloacele, nici de experienţa necesară pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe de corupţie, şial volumului suplimentar de muncă rezultat pentru aceşti procurori din transferul unor astfel de cauze de la secţiile competente pentru instrumentarea acestora”.

„Cum Guvernul României a primit forma preliminară a Avizului 1079/2022 şi are cunoştinţă de conţinutul opiniei, care e de aşteptat să fie şi mai dur formulat decât în avizele anterioare, în vederea respectării obligaţiilor Statului român ca membru al Consiliul Europei şi pentru evitarea unei noi proceduri de infringement, solicităm Preşedintelui României să retrimită Parlamentului legea privind desfiinţarea Secţiei Speciale, pentru valorificarea avizului Comisiei de la Veneţia”, se precizează în comunicat.

Senatul a adoptat, la sfârșitul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

În urmă cu o săptămână, proiectul a fost aprobat și de Camera Deputaților. „Aduce normalitate în sistemul judiciar”, spunea deputatul PNL Cristina Trăilă. USR anunța că va ataca legea la CCR.

Guvernul a aprobat inițial proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. Cauzele și posturile vor fi preluate de alte instituții, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Potrivit purtătorului de cuvânt, cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale administrativă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție parchetelor competente care vor continua soluționarea acestora, urmând ca cele soluționate aflate în arhiva Secției să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, posturile aflate în schema de funcții și de personal a secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se preiau de Secția de urmărire penală și criminalistică începând cu data desființării secției, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul secției.

Dan Cărbunaru a mai arătat că în ceea ce privește competențele, acestea vor fi preluate de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și curtea militară de apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

„Parchetele de pe lângă curțile de apel pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală în situația în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane, doar dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Proiectul aprobat de Guvern mai conține reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și condițiile pentru desemnare în cadrul acestei secții și în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.