' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Recomandarea apare în Raportul anual pentru 2025 al Consiliului Fiscal, într-un capitol dedicat presiunilor pe care schimbările demografice le vor pune asupra finanțelor publice. România se apropie de perioada în care generațiile numeroase născute după Decretul din 1966 vor ajunge treptat la vârsta pensionării, ceea ce va însemna creșterea numărului de persoane care primesc pensie într-un moment în care populația activă nu este suficient de numeroasă pentru a ține pasul.
Conform Consiliului Fiscal, problema care se naște este una de sustenabilitate a sistemului, dacă numărul celor care ies din activitate crește, iar numărul celor care lucrează și contribuie la buget nu crește în același ritm.
Într-un astfel de scenariu, cheltuielile cu pensiile ar putea apăsa tot mai mult asupra finanțelor statului, motiv pentru care instituția indică trei direcții: creșterea participării la piața muncii, extinderea bazei de contribuabili și ajustarea treptată a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață.
„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
Generația „decrețeilor” ajunge la pensie, iar numărul contribuabililor este prea mic
Generațiile numeroase născute după Decretul din 1966 se apropie de vârsta la care vor ieși din activitate, iar efectul asupra sistemului de pensii va deveni tot mai vizibil în următorii ani.
În același timp, România are o rată de participare la piața muncii de aproximativ 67%, comparativ cu 75,3% în Uniunea Europeană. Rata de ocupare a populației cu vârsta între 15 și 64 de ani a fost de 63% în 2025, în scădere față de anul anterior, România ajungând astfel printre statele UE cu cele mai mici rate de ocupare, ceea ce înseamnă că sunt tot mai puțini oameni care lucrează și plătesc contribuții, în timp ce numărul pensionarilor și cheltuielile cu pensiile cresc.
Consiliul Fiscal estimează că îmbătrânirea populației va continua să exercite presiuni asupra bugetului și că, până în 2030, cheltuielile cu pensiile vor rămâne pe o traiectorie ascendentă.
Nu se schimbă acum vârsta de pensionare, Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă
Recomandarea Consiliului Fiscal nu schimbă acum vârsta de pensionare și nu stabilește că românii vor trebui să muncească până la 66, 67 sau 68 de ani. Instituția propune ca, pe viitor, vârsta standard să fie ajustată treptat în funcție de speranța de viață și cere reducerea excepțiilor de la regula generală.
Și pensiile din 2027 ar trebui majorate cu prudență
Consiliul Fiscal recomandă ca, în 2027, cheltuielile publice cu salariile și pensiile să nu crească mai repede decât PIB-ul nominal. În 2025, salariile și asistența socială, inclusiv pensiile, au consumat împreună 68,8% din veniturile bugetare.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, arată Consiliul Fiscal.
Privitor la anul viitor, instituția estimează o creștere economică reală de aproximativ 2%, o inflație care ar putea coborî sub 4% spre finalul anului și un deficit bugetar de aproximativ 5,5% din PIB.
dar o familie de tineri daca au avut UN copil in comunism tot decretel a fost?
Un bǎrbat care iese la pensie la 65 de ani, cu cotizație întreagǎ, și-a plǎtit statului pensia pentru 9 ani (doar sumele acumulate, fǎrǎ a socoti dobânzi, calculat ca sǎ iasǎ la pensie egalǎ cu salariul). Speranța de viațǎ a bǎrbaților în România este 73,8 ani. Deci statului chiar i-ar mai rǎmâne ceva, dacǎ ar ține banii în bancǎ! Dar guvernul „investește” în achiziții de armament din strǎinǎtate, parcuri de joacǎ pentru copii în sate fǎrǎ niciun copil, cu tobogane de plastic importate etc.
cunoscuti care au trecut dincolo in jur de 50 ani unii, platind sume serioase pt o pensie buna…asta nu se pune
Dacǎ jumǎtate din forța de muncǎ activǎ lucreazǎ în strǎinǎtate iar jumǎtate din tineri sunt prea leneși ca sǎ munceascǎ și îi țin mǎmicile acasǎ, nu era de așteptat? Partea bunǎ este cǎ o parte din decreței a muncit în strǎinǎtate, deci nu vor primi pensie de la statul român.
Majoritatea au iesit deja ca speciali, primesc pensii de seici.
De ce nu se introduce impozitul progresiv pe venit, inclusiv pe pensii?
Adica sa recapitulam: in urma cu 44 de ani am semnat un contract cu o intreprindere (adica cu statul Roman ca el era proprietar) prin care eu ma angajam sa muncesc si sa platesc taxe si contributii la buget si la diverse fonduri, pana la varsta de 60 de ani, iar acum in timpul „jocului” chiar la final, se schimba regulile. Vi se pare corect? Unde sunt banii de pensii platiti de acesti „decretei” in zeci si zeci de ani de munca? De ce unii ies la pensie la 45 de ani si altii fortati de sistem nu mai apuca? Sau mai bine zis, ies cu picioarele inainte? Brava natiune!
Foarte bune observatiile! Asa este, oamenii aceia numiti peiorativ “decretei” si-au platit contributia la pensie, si din banii platiti ar trebui sa isi primeasca pensia. Este posibil insa ca banii au fost furati din fondul de pensii, ulterior trecandu-se la noul sistem in care pensiile oamenilor nu mai sunt platite din propriile contributii, ci din contributiile celor activi in campul muncii. Iar “decreteii” nu au nici o vina pentru aceasta decizie!
Vraja marii! Din 300.000 de decreței, 100.000 sunt speciali care mănâncă pensie de la 50 de ani, 50.000 au dat ortul popii iar diferența sunt la sparanghel .