România se confruntă cu o problemă majoră în privința deficitului bugetar pentru anul 2024, depășind nivelurile stabilite în planul fiscal agreat cu Comisia Europeană (CE). În timp ce planul prevedea o scădere a deficitului ESA (metodologia europeană) la 7,9% din PIB, estimările actuale indică un nivel de aproximativ 8,4%. Aceasta înseamnă că ajustarea necesară pentru 2025 va fi mult mai severă decât se anticipase, afectând semnificativ politica fiscală a Guvernului.
Deficitul bugetar – de la 7% țintit, la 8,4% estimat
Planul fiscal semnat cu CE impunea ca România să reducă deficitul ESA la 7% în 2025. Cu toate acestea, în loc de o ajustare de 0,9 puncte procentuale de la nivelul de 7,9%, țara va fi nevoită să acopere o diferență de 1,4 puncte procentuale, pornind de la 8,4%. Situația este agravată de cheltuielile suplimentare adoptate în 2024, fără să fie prevăzute inițial în buget, și nu de o eventuală problemă de colectare. Potrivit ANAF, planul de încasări pentru 2024 a fost realizat, problema fiind cheltuielile adiționale, care s-au ridicat la aproximativ 70 de miliarde de lei, reprezentând 3,9% din PIB, scrie Profit.ro.
Cum a crescut deficitul? Cheltuieli electorale și fonduri pentru autorități locale
Bugetul inițial pentru 2024 prevedea un deficit de 5% din PIB, dar acesta a fost revizuit în creștere, ajungând la 8,9% în termeni cash, conform Ministerului Finanțelor. Creșterea a fost cauzată, în mare parte, de cheltuieli care au avut motivații electorale. Printre cele mai semnificative se numără:
- Cheltuieli de personal: +18,1 miliarde lei față de bugetul inițial, ajungând la 164,5 miliarde lei.
- Asistență socială: +13,1 miliarde lei, totalizând 222,7 miliarde lei.
- Investiții publice: +19,1 miliarde lei, ajungând la 64,1 miliarde lei, în principal pentru proiecte gestionate de MDRAP, CNI și alte ministere.
- Subvenții și alte transferuri: Aproximativ 7,7 miliarde lei suplimentari, destinați CFR, Metrorex și contribuțiilor către UE.
Aceste cheltuieli au fost aprobate de Guvern pe parcursul anului, fără a fi incluse în bugetul inițial, afectând grav echilibrul fiscal al țării.
Decalajul dintre deficitul ESA și cel cash
Diferența dintre cele două metodologii de calcul – ESA și cash – este estimată la 0,5 puncte procentuale. Astfel, deși deficitul cash pentru 2024 este prognozat la 8,9% din PIB, cel ESA va fi mai redus, de aproximativ 8,4%. Această diferență este atribuită unor factori precum plățile anticipate sau modul în care sunt contabilizate anumite cheltuieli conform normelor europene.
Ce urmează pentru 2025?
În contextul actual, ajustările fiscale necesare pentru 2025 devin tot mai dificile. Guvernul este presat să adopte măsuri urgente de creștere a veniturilor bugetare și de reducere a cheltuielilor. În acest sens, autoritățile au devansat implementarea unor reforme fiscale, renunțând să aștepte scenariile pregătite de Banca Mondială și partenerii sociali, care ar fi trebuit prezentate în primul trimestru al anului viitor.
România riscă sancțiuni din partea CE dacă nu reușește să își respecte angajamentele privind deficitul bugetar. În acest context, deciziile luate în 2025 vor avea un impact semnificativ asupra economiei și, implicit, asupra populației, în special prin măsuri precum creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice.
….Cu siguranță este mai mare decît cel recunoscut și publicat,..Nu vor să te bage in fibrilații,. Incă..
Cati bani cheltuiti pentru Ucraina?? Nimeni nu vrea sa ne spuna. Ca asa e in „democratie”. Dar ca de obicei cand ceva merge prost sau e nevoie de bani ni se preagateste vesnica „reforma”!
Ce-o fi aia din moment ce Stolo ne spune că suntem pe creștere! Pe creștere negativă! O țară plină de economiști handicapați! Eu la „artimetica” am învățat că, creștere înseamnă plus și descreștere inseamna minus! Numai jigodiile au inventat non-sensul de creștere negativă! Adicătelea cum ți-ar da unul cu cărămida în cap și ai scădea în înălțime si-ti creste sufletul!
Eu postez din Bihor. Nu inteleg nimic! Cum se face ca vine CE sa ne ceara rost cind ea insesi pompeaza miliarde. De Ani de zile D-l Bolojan a facut numai minunile in Bihor , TOT si absolut TOT a fost pe BANI EUROPENI, atrasi de domnia sa cu grebla. Acuma sa dam fata cu ce???
Cum e turcu’, și pistolu’. Manglaci și amatori într-ale economiei, niciunul nu pare să fi excelat în vreo afacere, ceva, dar sunt buni de gură și iuți la greblă și de picior, la nevoie.Aa’, și mai au o caracteristică anatomică: o balama cu arc deasupra pantalonilor, în spate, când merg să dea raportul la Ursulea…
Cum e turcu’, și pistolu’. Manglaci și amatori într-ale economiei, niciunul nu pare să fi excelat în vreo afacere, ceva, dar sunt buni de gură și iuți la greblă și de picior, la nevoie.Aa’, și mai au o caracteristică anatomică: o balama cu arc deasupra pantalonilor, în spate, când merg să dea raportul la Ursulea.