Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a găzduit, marţi, manifestarea aniversară „Deschideţi porţile mari!”, dedicată împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea instituţiei.
„Ziua de 17 mai a rămas şi rămâne Ziua Fondatorilor, muzeul aniversând azi ziua în care această instituţie a fost fondată de Dimitrie Gusti, reprezentantul marii Şcoli sociologice de la Bucureşti”, a afirmat, în deschiderea evenimentului, directorul general al muzeului, conf. univ. dr. Paula Popoiu.
Un cuvânt de salut, la aniversară, au rostit, principele Radu al României, prezent alături de principesa moştenitoare Margareta a României.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) Vasile Timiş a declarat că pentru spiritualitatea românească Muzeul Satului reprezintă un ambasador şi un depozitar de cultură şi lumină vie. El a elogiat aerul de binecuvântare, de sacralitate şi linişte din cadrul celui mai vizitat muzeu din Bucureşti.
Vasile Timiş a transmis un cuvânt de apreciere şi de urări de succes din partea premierului Emil Boc şi a înmânat o diplomă de excelenţă directoarei Muzeului Satului „pentru conservarea şi susţinerea patrimoniului naţional”.
A fost transmis un cuvânt din partea ministrului Culturii, Hunor Kelemen, care a urat „veşnicie înfloritoare” Muzeului Satului.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că a venit la eveniment din respect pentru muzeu şi pentru conducerea acestuia, „care arde la fel cum ard mulţi care doresc să facă ceva în ţara asta”.
Interpreta de muzică populară Sofia Vicoveanca a rostit un cuvânt din partea artiştilor şi a urat „Tinereţe fără Bătrâneţe” Muzeului Satului.
În cadrul manifestării au fost decernate plachete şi medalii aniversare unor personalităţi ale culturii româneşti printre care: ministrului Culturii, Hunor Kelemen, (înmânată lui Vasile Timiş), preşedintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, şi academicienilor Eugen Simion, Dan Berindei, Sabina Ispas, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, consilierului patriarhal Florinel Şerbănescu, principelui Radu al României şi principesei moştenitoare Margareta a României, primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, interpretei Sofia Vicoveanca, Irinei Cajal, subsecretar de stat în MCPN.
Totodată, au fost onoraţi cu plachete şi medalii aniversare foşti miniştri ai Culturii şi foşti secretari de stat în Ministerul Culturii, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi ministrului Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, reprezentanţi ai unor federaţii şi asociaţii din România, primarii de sectoare Andrei Chiliman şi Neculai Onţanu.
Aceleaşi distincţii au fost înmânate unor personalităţi universitare şi unor membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, ca şi unor reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi unor oameni de presă.
Cu acest prilej, a fost deschis pentru public Satul Nou de lângă Satul Vechi al lui Dimitrie Gusti (sectorul sud al Muzeului Satului), a fost inaugurată Aleea academician Nicolae Cajal şi a fost redeschisă Biserica Turea din judeţul Cluj.
Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti a luat fiinţă în primăvara anului 1936, fiind al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia.
La deschiderea sa, când în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia), Muzeul Satului avea o suprafaţă de cinci hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară.
În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar, în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.
În prezent, expoziţia permanentă a Muzeului Satului cuprinde 121 de complexe distincte, totalizând 338 de monumente, iar patrimoniul mobil însumează 53.828 obiecte. AGERPRES