Arheologii din Italia au descoperit 13 statuete din teracotă asemănătoare celor din Scena Naşterii Domnului în timpul unor săpături realizate în situl antic Pompeii, informează agenţia de presă ANSA.
Deşi scena de Crăciun nu era, în mod evident, o tradiţie în oraşul roman pe atunci păgân, experţii cred că statuetele au fost aranjate într-un mod care sugerează că făceau parte dintr-un ritual antic.
Obiectele au fost găsite într-o cameră a unei locuinţe din apropierea casei cu fresca „Leda şi Lebăda”, unde se desfăşoară lucrări de excavare şi restaurare.
Micile sculpturi au o înălţime de aproximativ 15 centimetri. Ele includ figurine umane şi au fost găsite în poziţie verticală pe un plan orizontal, probabil un raft. Printre ele se află, de asemenea, un cap de lut al unui cocoş, un con de pin din sticlă, o migdală şi o nucă.
Încăperea în care se aflau statuetele, probabil atriumul casei, avea şi decoraţiuni care au fost descoperite pe pereţi.
dar ”paganii”/paganus=taranii romani aveau Cultul Nasterii lui Mitra in 25 decembrie. Sir James Frazer in Creanga de aur, citez din memorie: „Nasterea lui Iisus se sarbatorea pe 6 ianuarie, preotii, observand pe crestinii participand la Sarbatoare nasterea lui Mitra/Soarelui pe 25 decembrie, solstitiul de iarna, au mutat sarbatoarea Nasterii Domnului pe 25 decembrie.” Tot dintr-o intamplare in hinduism se vorbeste de Krisna: Afland regele ca fecioara e insarcinata a prigonit-o. Ea a ajuns pe munte unde ciobanii au indrumat-o intr-un loc unde l-a nascut pe Krisna, acum aprox. 5.000 de ani. In final cand era adult regele il prinde pe Krisna, il leaga de un copac si-l ucide. Poveste sau nu in Romania avem niste toponime Crisana si niste rauri Crisul Alb, Negru, Repede. Aur in greaca se spune χρυσός adica chrisos. Muntii Apuseni au inca zacaminte de aur. pe wiki, se spune:”Crișul era cunoscut în antichitate sub numele de Crisus, Crisia… Denumirea este anterioară epocii romane.[2]” Numai neoliticul din mileniul VI iHr si se iteste in toata Romania. Intr-o carte de iStorie antica se spune ca in epoca bronzului peninsula Italica a fost invadata din nord de populatie europeana. Etruscii au stapanit-o, apoi celtii, colonii grecesti de la Enea, numai noi ne batem in piept cu latinitatea, ultima gaselnita a istoriei, reale sau imaginare. Nu-i exclus nici existenta unor crestini care au realizat aceste figurine in amintirea lui Iisus Hristos, mai ales ca Pilat a fost trimisul Romei. Istoricul Joseph Flvius (nascut in 37 dHr. in Ierusalim mort in 100 Roma), l-a pomenit pe Iisus in „Testimonium Flavianum”.
@nu stiu, „şi se iţeşte in toata Romania”
-da măh Itzik
se iţeşte la tăierea imprejur!
Tot ce se descopera la Pompeii nu poate fi altfel decat surprinzator. 1/3 din oras este inca ingropat……[Rumburak]
@nu stiu: în opera „Mitul creştin” despre naşterea lui Mithra următoarele: „Naşterea zeului Soarelui sau al fertilităţii se sărbătoarea în diverse părţi ale lumii vechi cu mult înaintea apariţiei creştinismului. Ziua consacrată aniversării acestei naşteri 25 decembrie. Creştinii copiind mitul naşterii lui Hristos au reţinut şi data
din religia lui Mithra se trage masoneria
Până în secolul IV e.n. creştinii serbează naşterea lui Hristos la 6 ianuarie, zi în care şi egiptenii sărbătoreau naşterea eonului, arabii naşterea lui Dersares, grecii pe a lui Dyonisos şi a pruncului sacru din Eleusis. Începând cu sec. al IV-lea creştinii stabilesc ca dată a naşterii lui Hristos 25 decembrie, dată la care şi mithraiştii sărbătoreau naşterea zeului Mithra
a) Religia creştină
Creştinii practică botezul prin scufundare. Se spune că Sf. Ioan Botezătorul, a început să boteze oamenii în apa Iordanului pentru a-i curăţa de păcate. După istorioarele creştine, acesta L-a botezat chiar şi pe Isus. Aşa cum am văzut, la antici, botezul era o practică curentă.
b) Religia mithraică
În religia lui Mithra, tot aşa, se practica botezul prin scufundare. În acest sens, chiar Justin Martirul şi Filosoful, apologet creştin, declara în opera sa „Apologetica”, următoarele: „Cei ce voiesc să intre în temple în care se găsesc ei, mai înainte de a intra să facă o baie.“ (Apologia I LXII)
„Ambele religii aveau în comun botezul prin scufundare (nu stropire)…“Pâinea şi vinul sau euharistia, constituie un punct cheie din religia creştină. Sf. Justin Martirul şi Filosoful spune despre aceasta următoarele: „În misterele lui Mithra, în slujbele ce se săvârşesc cu prilejul iniţierii cuiva i se pune înainte pâine şi un pahar de apă însoţite de unele formule.“ (JUSTIN MARTIRUL ŞI FILOSOFUL , Apologia I, LXVI)
Ca şi Ilie Tesviteanul, el se înalţă la cer într-un car de foc. La naşterea sa, ca şi cea a lui Hristos, vin păstorii să-l adore. Simbolurile animalelor mithraice: leul, taurul şi vulturul se repetă la creştini ca simboluri ale evangheliştilor Marcu, Ioan şi Luca. Soarele şi luna, care stau alături de Mithra pe basoreliefuri, apar în primele reprezentări iconografice ale răstignirii hristice.
Eonul mithraic poartă cheile cerului, ca şi apostolul Petru.
concluzia:Apoi ambele religii aveau comun botezul prin scufundare (nu stropire), agheasma, descoperirea icoanelor din altar în sunetul clopoţelului, sărbătorirea duminicii, naşterea zeului mântuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, Învierea şi judecata viitoare, existenţa raiului în sferele superioare ale cerului şi a iadului cu demoni în adâncurile pământului, o morală imperativă, precum şi faptul că credincioşii ambelor culte se numeau între ei fraţi şi se priveau ca atare. Ca şi Hristos, Mithra era socotit zeul luminii, Hristos e numit lumina lumii.“
HA HA HA …
Noua generaţie de „ziarişti” la Cotidianul nu are cunoştine generale – în mod normal cunoştinţe de bază.
În orice casă a imperiului roman era un loc sacru unde erau zeii casei, care se numeau LARI.
Vai de voi…