Despre cum intenționează România să aloce 3 % din PIB pentru apărare

Nu, nu este greșit. România se preocupă să majoreze bugetul destinat apărării la 3 % din Produsul Intern Brut. Iată:

Potrivit publicației americane de actualitate militară „Air Force Magazine”, în cursul săptămânii trecute, oficiali ai armatei României s-au pronunțat încă o dată în favoarea unei prezențe sporite a militarilor americani și a trupelor NATO în țara noastră, pentru a întări astfel un sistem de apărare care va trebui să-și dovedească forța de reacție în cazul unei agresiuni din partea Rusiei.

Consolidarea prezenței americane și/sau NATO în bazele militare din România devine cu atât mai necesară cu cât armata Rusiei se află practic la 30 de km de teritoriul nostru prin ocuparea Insulei Șerpilor, fiind foarte posibil ca, în situația în care Ucraina va pierde luptele de pe frontul de sud, să se așeze în poziții strategice la nord de brațul Chilia.

„Trăim o nouă normalitate”, a declarat pentru Air Force Magazine generalul locotenent al aviației române Viorel Pană.

„Acum, până și planurile pe care le avem pentru o confruntare împotriva unui concurent egal trebuie să fie adaptate, iar cuvântul cheie este flexibilitatea”, a adăugat el, sintetizând modul în care trebuie concepute noile strategii de apărare.

La rândul lor, potrivit sursei citate, colegi ai generalului român au aplaudat declarațiile recente ale generalului american Mark A. Milley făcute în fața Congresului american, în care preciza că prezența soldaților americani în România trebuie consolidată masiv, dar și că România trebuie luată în considerare ca alternativă la Turcia, în privința misiunii militare americane permanente, în zonă.

„Scopul este de a trece de la stadiul prezenței în avans a trupelor NATO, la strategia apărării în avans”, a argumentat pentru sursa citată și Secretarul de Stat pentru Planificarea Apărării din cadrul MApN, Simona Cojocaru, adăugând că la summitul NATO din iunie, de la Madrid, România își va da acordul pentru un grup permanent de luptă de dimensiunea unei brigăzi și va anunța o creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 2, la 2,5% din PIB.

La rândul lor, experți locali în apărare sunt de acord că nu este suficient ca partenerii din SUA și NATO să fie prezenți într-o criză și apoi să se retragă:

„Dacă vei continua să vii ca un pompier, doar când vor izbucni incendiile, te vei întoarce după cinci sau zece ani, pentru că Rusia nu își va schimba comportamentul”, a argumentat George Scutaru, fost parlamentar român care în prezent conduce grupul de reflecție New Strategy Center. Dar asta nu e tot.

Exact cu o zi înainte de publicarea declarațiilor de mai sus, aceeași Air Force Magazine a publicat analiza cu titlul ”Repoziționarea forțelor ruse în Ucraina creează un scenariu de coșmar pentru România” (https://www.airforcemag.com/repositioning-of-russian-forces-in-ukraine-creates-nightmare-scenario-for-romania/ ).

Citând un oficial al guvernului de la București, al cărui nume însă nu a fost dezvăluit, acesta a declarat: „Rușii nu se vor opri. Așa că, fie îi oprești în Ucraina, fie vei lupta cu ei pe teritoriul NATO și UE”.

Mai mult, oficialul a sugerat posibilitatea ca Rusia să-și fi păstrat unele capacități sofisticate „ca rezervă pentru un scop diferit, pentru un proiect diferit, pentru o operațiune diferită care ar trebui să fie declanșată ulterior”.

Argumentând o dată în plus, interlocutorul celor de la Air Force Magazine a subliniat că România este înconjurată de guverne pro-moscovite, Ungaria și Serbia, de o Moldovă slabă și de vecina sa de la sud, Bulgaria, care chiar dacă este și ea membră NATO, are puternice legături de investiții și energie cu Rusia (exact cum arătam într-un articol precedent).

În ceea ce privește repoziționarea trupelor rusești în Ucraina, oficialii români nu cred că Putin se va mulțumi doar să pună mâna pe provinciile de est sau să facă din ea doar o țară fără ieșire la mare: „Rușii vor toată plăcinta, așa că nu se vor opri. Va fi un război lung”, prin ”plăcintă”, înțelegându-se restaurarea teritorială a URSS și restabilirea sferei de influență în Europa de Est, la nivelul anului 1989. „Dacă rușii vor lua Odesa, vor deveni vecinii noștri și pe uscat”, a mai spus oficialul guvernamental român. „Ei iau o felie. Iau ce pot azi, dar se vor întoarce, pentru că vor toată plăcinta.”

Finalmente, oficialul a declarat că România „cântărește foarte serios posibilitatea unei creșteri, de la 2,5, la 3% din PIB pentru apărare, ca urmare a amenințării pe termen lung a Rusiei asupra securității naționale și a NATO. Deci, este foarte posibil ca, în condițiile unei evoluții negative a războiului din Ucraina, bugetul pentru anul 2023 să fie croit cu 3 % din fonduri alocate pentru apărare.

Este posibil? Până la urmă, orice se poate, însă finanțele României sunt făcute praf. Efectele negative ale crizei sanitare asupra economiei nici măcar nu au apucat să fie înlăturate. Inflația a scăpat de sub control, industriile funcționează ca vai de ele, populația suportă cu foarte mari eforturi costurile vieții de zi cu zi. Măsurile de sprijin destinate mediului de afaceri și populației sunt ca de fiecare dată de domeniul viitorului improbabil: ”Vom face, vom aloca, vom da”.

Însă, indiferent de cât de greu ar fi, în caz extrem și, mai ales, preventiv, cheltuielile de apărare vor trebui să fie mărite. Să nu uităm că de apărarea țării suntem (în primul rând) și noi responsabili, nu doar aliații americani și NATO. Asta, dacă mai vrem să existăm peste câțiva ani ca stat unitar și indivizibil.

Personal, consider că orice alt drum în afara Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice este în contra interesului național.

Iar celor care propun o atitudine împăciuitoare față de Rusia, le reamintesc ce a pățit deputatul ucrainian prorus Alexander Rzhavski. Acesta, fost candidat la președenția Ucrainei în 2004, a fost împușcat zilele trecute la el în casă de soldații ruși pentru că a refuzat să le toarne vodca în pahare!